Senatul a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă iniţiată de senatorul PSD Eugen Teodorovici care prevede că reţinerea şi neplata la timp a impozitelor şi contribuţiilor la bugetul de stat se pedepseşte cu închisoare de la un an la şase ani.

Nota de adoptare tacită pentru acest act normativ, pentru care termenul de dezbatere şi vot în prima Cameră sesizată s-a împlinit pe 6 noiembrie, a fost citită, în plen, de preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu.

Deşi proiectul are raport de admitere cu amendamente din partea Comisiei de buget a Senatului, prin care se eliminase reglementarea potrivit căreia neplata impozitelor şi contribuţiilor se pedepseşte cu închisoare de la un an la şase ani, pentru că nu a primit votul plenului până în 6 noiembrie, când s-a împlinit termenul de dezbatere în Senat, actul normativ este transmis Camerei Deputaţilor în forma iniţiatorului.

Actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale prevede că este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la şase ani "reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/ sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege".

Printre taxele enumerate în anexă se află: "impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o altă persoană juridică română, impozitul pentru veniturile din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, impozit pe venitul din salarii şi asimilate salariilor, impozitul pe veniturile din arendă, impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi, impozit pe veniturile sub formă de dividende, impozitul pe veniturile din pensii, contribuţia de asigurări sociale, contribuţia de asigurări sociale de sănătate, impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, impozit datorat pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, contribuţia la Fondul pentru mediu".

De asemenea, actul normativ prevede pedeapsă de la doi la şapte ani de închisoare pentru "stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat".

Potrivit actului normativ, mai constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la doi la şapte ani ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, ş.a.m.d.

Dacă prin faptele menţionate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime. Pentru un prejudiciu mai mare de 500.000 de euro limitele pedepsei se majorează cu jumătate, menţionează proiectul de act normativ.

Achitarea prejudiciului duce la reducerea pedepsei la jumătate, iar dacă prejudiciul este mai mic de 100.000 de euro se poate aplica amendă.

"Faptele nu se pedepsesc dacă prejudiciul cauzat prin infracţiune este de până la 10.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, iar în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la citirea actului de sesizare, suspectul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul", se mai arată în proiectul de act normativ.

Iniţiatorul actului normativ susţine, în expunerea de motive, că "măsurile propuse contribuie la diminuarea decalajului fiscal prin asigurarea veniturilor fiscale cuvenite bugetului general consolidat, în cuantum considerabil mai mare, fără a creşte cotele de impozitare sau a introduce noi impozite sau taxe".

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)