Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Parlamentul României, deputatul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) Biró Rozália, a devenit preşedintele Comisiei economice a Iniţiativei Central-Europene (ICE), dimensiunea parlamentară, a anunţat luni parlamentarul bihorean, într-o conferinţă de presă la Oradea.

Prelurea de către deputatul UDMR a acestei funcţii a fost stabilită în cadrul Adunării Generale ce a avut loc în perioada 7-8 noiembrie la Roma, Italia fiind actualul preşedinte ICE.

"În prezentarea intenţiilor mele, când am depus solicitarea pentru această funcţie, am stabilit patru obiective pentru anul următor cu care se va ocupa comisia economică: cooperarea economică transfrontalieră, dezvoltarea durabilă, infrastructura rutieră Via Carpatia şi turismul. Am propus organizarea a două evenimente. În primul semestru, unul la Bucureşti, pe tema dezvoltare durabilă, Via Carpatia şi Strategia Dunării, proiecte majore de colaborare între ţările central şi est europene de infrastructură, iar a doua întâlnire, conferinţă, am propus să aibă loc la Oradea, în semestrul doi, pe cooperare transfrontalieră, fonduri europene şi turism. Proiectele vor fi supuse spre aprobare parlamentului", a precizat Biró Rozália.

Potrivit acesteia, ICE are trei comisii generale: comisia pentru politică şi probleme interne, comisia pentru probleme economice şi comisia pentru probleme culturale. În cadrul acestei adunări generale au fost aleşi noii preşedinţi şi vicepreşedinţi pentru anul 2020. La prima comisie, noul preşedinte va fi din Croaţia, la comisia economică - preşedinţia a fost câştigată de România, prin Biró Rozália, care a candidat pentru această funcţie, iar la comisia culturală, preşedinţia a fost recâştigată de Ungaria.

Delegaţia română a fost alcătuită din trei parlamentari, la acest eveniment participând 58 de reprezentanţi ai parlamentelor naţionale, din 12 state.

Tema adunării generale de la Roma s-a referit la "Dezvoltarea infrastucturii pentru afaceri mai competitive în regiunea ICE", finalizată cu adoptarea, în unanimitate, a unei declaraţii ce va fi înaintată spre aprobare în summit-ul ICE din a doua parte a lunii noiembrie, tot la Roma.

"Documentul final subliniază necesitatea întăririi cooperării parlamentare între membrii asociaţi, pe de o parte, având în vedere faptul este o structură flexibilă pentru a sprijini aderarea ţărilor non-UE la UE, precum şi dezvoltarea unei structuri care are menirea de a apropia Uniunea Europeană de regiunea euro-asiatică, prin conectivitate integrată a infrastructurii şi prin comerţ", a declarat Biró Rozália.

În declaraţie se lansează o invitaţie către parlamentele naţionale de "a-şi asuma un rol activ în elaborarea cadrului legislativ care să faciliteze realizarea obiectivelor ICE" şi de asemenea, "urgentează guvernele să elaboreze o politică energetică comună", subliniind necesitatea că, pe lângă colaborarea tehnică şi financiară, pentru dezvoltarea infrastructurii energetice integrate este necesară dezvoltarea infrastructurii rutiere, dar şi sprijinul geopolitic accentuat pentru realizarea acestor proiecte.

Biro a menţionat aici că principalul proiect rutier este Via Carpatia, ce uneşte toate ţările estice ale Europei, din Lituania până la Istanbul.

În această declaraţie s-a mai decis, a adăugat parlamentarul UDMR, că se va pune un accent mai mare asupra domeniului afaceri, cu focus pe IMM-urile din ţările membre ICE.

ICE este o formă flexibilă de cooperare regională a nouă state membre UE din regiunea central europeană şi alte opt state care nu sunt membre în UE, al cărei scop primordial este de a facilita crearea unei Europe unite. ICE reprezintă interesele unei populaţii totale de 241 milioane de cetăţeni europeni.

România a aderat la ICE la 1 iunie 1996, cu ocazia reuniunii de la Viena a miniştrilor afacerilor externe ICE. În 2009, România a deţinut Preşedinţia-în-Exerciţiu a ICE, pentru prima dată de la dobândirea statutului de membru al ICE. AGERPRES / (A - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)