Comisia de buget-finanţe a Senatului a acordat marţi raport favorabil propunerii legislative iniţiate de ministrul Finanţelor, senatorul Eugen Teodorovici, prin care Autoritatea Vamală Română (AVR) se înfiinţează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, ca ordonator terţiar de credite.

Potrivit expunerii de motive a actului normativ, ca urmare a reorganizării activităţii ANAF în anul 2013, Autoritatea Naţională a Vămilor a fuzionat cu ANAF, pierzând calitatea de ordonator terţiar de credite, desfăşurarea activităţii structurilor vamale în cadrul ANAF evidenţiind o serie de disfuncţionalităţi, ceea ce justifică proiectul de înfiinţare a AVR în subordinea Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Actul normativ prevede că AVR elaborează reglementările vamale care sunt în competenţa României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, asigură administrarea impozitelor taxelor şi altor venituri bugetare date prin lege în competenţa sa, aplică politica şi legislaţia vamală, respectiv fiscală în domeniul supravegherii produselor accizabile, exercită atribuţiile de autoritate vamală şi controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect frauda vamală şi fiscală, precum şi a altor fapte date prin lege în competenţa sa.

Iniţiatorul precizează în expunerea de motive că înfiinţarea Autorităţii Vamale nu implică suplimentarea numărului de personal la nivelul MFP, respectiv ANAF.

AVR va fi condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizia prim-ministrului, la propunerea ministrului Finanţelor Publice, ajutat de un vicepreşedinte, numit tot de premier, se arată în propunerea legislativă.

AVR poate utiliza pe maşinile proprii semnale speciale de avertizare luminoase de culoare albastră.

"Prin trecerea structurilor vamale şi organizarea acestora în subordinea MFP, România se aliniază modelului organizatoric şi bunelor practici existente în majoritatea statelor membre care gestionează frontiera externă a Uniunii Europene (exemplu: Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania", se menţionează în expunerea de motive a proiectului.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea plenului Senatului, ca prim for sesizat, Camera Deputaţilor având rol decizional, în acest caz. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)