Senatorii jurişti au întocmit, marţi, un raport favorabil proiectului iniţiat de social-democratul Şerban Nicolae care prevede înăsprirea pedepselor cu privire la fraudarea votului, cei în cauză riscând până la 10 ani de închisoare, în funcţie de gravitatea faptei.

"Înăsprirea regimului sancţionator în materie de fraudă electorală se justifică, astfel încât orice persoană care votează fără drept, care votează de mai multe ori la acelaşi scrutin ori care votează folosind documente de identitate falsificate să ştie că este vorba de o infracţiune gravă, săvârşită cu intenţie şi pentru care sancţiunea este deosebit de severă, pe măsura faptei", prevede proiectul de lege.

Potrivit acestuia, fapta persoanei care votează" fără a avea acest drept, utilizând un act de identitate fals, de două sau mai multe ori la acelaşi scrutin se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi".

De asemenea, fapta persoanei care votează "prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător sau utilizând buletine de vot falsificate se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi".

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Comisia juridică a dat raport de admitere şi proiectului pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2019.

Prezent la şedinţă, preşedintele AEP, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a anunţat că, pentru transparenţa procesului electoral, vor fi puse la dispoziţia partidelor listele suplimentare cu alegătorii.

"Împreună cu avizatorii, cu Guvernul, am pus această obligaţie să fie la nivel de ordonanţă de urgenţă, la nivel de lege, astfel încât să ne asigurăm că toţi preşedinţii secţiilor de votare - fie din ţară, fie din străinătate - vor pune la dispoziţie copii ale listelor electorale suplimentare care, întotdeauna, la o circumscripţie naţională ridică probleme şi suspiciuni şi procedura va fi stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. În această situaţie, o să avem discuţia inclusiv pentru listele electorale suplimentare care sunt în străinătate, aceste liste fiind în format electronic, generate de sistemul informatic, iar la nivelul BEC vom reglementa şi această punere la dispoziţie în format electronic pentru secţiile de votare din străinătate, care vor fi la acest moment aproape 900 de secţii de votare", a explicat preşedintele AEP.

Senatul este prima Cameră sesizată cu acest act normativ. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorin Peneş, editor: Claudia Stănescu)