Deputatul PSD Alexandru Stănescu, iniţiator al proiectului care include cormoranul mare printre speciile pentru care este permisă vânătoarea, a declarat că această specie s-a "înmulţit foarte mult" în ţara noastră, consumând aproximativ 20.000 de tone de peşte anual.

"Ideea a venit în urma unui studiu, pentru că în România cormoranii s-au înmulţit foarte mult. Sunt peste 150.000 de cormorani în România. Iar paguba pe care o creează în zona piscicolă se ridică undeva la 20.000 de tone de peşte. Dacă vă mai dau nişte statistici, o să vă speriaţi, pentru că noi producem doar în jur de 12.000 de tone", a explicat el, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Parlamentului.

Stănescu, preşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, a precizat că un cormoran consumă în jur de 150 de kilograme de peşte pe an, atât din acvacultură, cât şi din arealul sălbatic.

"În '79, din câte ştiu eu, când s-a protejat cormoranul, existau în jur de 5.000 - 6.000 de cormorani în zona Europei. Acum sunt aproape două milioane şi 140.000 în România. (...) Domnul Daea (Petre Daea, ministrul Agriculturii - n.r.) nu a fost promotorul. Domnul Daea a sesizat o situaţie şi de aici încolo mergem mai departe. Trebuie să găsim o soluţie. Ministerul Mediului va decide câţi cormorani se vor extrage în fiecare an, în perioada care este dată în anexa nr. 1 din Legea vânătorii", a spus el.

Proiectul, înregistrat la Senat, este susţinut de parlamentari PSD (Alexandru Stănescu, Doina Silistru, Dan Ciocan), deputatul ALDE Ică Florică Calotă şi deputatul PMP Petru Movilă.

Conform expunerii de motive, Directiva CE nr. 409/1979 privind conservarea păsărilor sălbatice, urmată de Directiva CE nr. 147/2009, au condus la "o exagerată creştere a populaţiilor de cormorani în România, care au invadat zone din afara ariilor de creştere tradiţionale (Delta Dunării şi cursul Dunării)", ajungând în regiuni unde nu erau întâlnite anterior. Pe teritoriul României există trei specii de cormorani: cormoranul mare, cormoranul mic şi cormoranul moţat, iar "populaţia de cormoran mare din România a depăşit cu mult" valorile prevăzute de art. 2 din Directiva CE nr. 147/2009.

"Cormoranii sunt păsări care se hrănesc exclusiv cu peşte şi produc daune considerabile fermelor de acvacultură, pescăriilor şi apelor în general, ei neavând niciun duşman natural. Deşi în ţara noastră au fost utilizate o serie de metode alternative pentru protejarea producţiei din piscicultură împotriva cormoranilor: plase, tunuri cu gaze sau radiofrecvenţe, laser, sperietori de ciori, aceste păsări, deosebit de inteligente, se obişnuiesc cu ele, se adaptează şi nu se mai sperie, astfel că aceste metode au devenit ineficiente", se explică în document.

Iniţiatorii menţionează că România importă 80.000 de tone de peşte pentru asigurarea cererii din piaţă şi că pagubele provocate de cormorani sectorului piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de peşte/an, în timp ce producţia din acvacultură înregistrată în ultimii ani este de aproximativ 12.000 de tone de peşte/an.

În Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic anexa nr. 1 ar urma să se modifice, incluzând cormoranul mare, pentru care perioada de vânătoare prevăzută este: 1 septembrie - 2 februarie. Valoarea de despăgubire în perioada admisă ar urma să fie de 80 de euro, iar în perioada interzisă, de 160 de euro.

Totodată, OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate urmează să fie modificată, astfel încât anexa 5 C (specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă) să cuprindă Phalacrocorax carbo sinensis (cormoranul mare). AGERPRES/(AS, A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)