Deputata UDMR Biro Rozalia, preşedinta Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, a declarat marţi, după o vizită la Tokyo, că autorităţile japoneze aşteaptă concretizarea lucrărilor la Magistrala M6, o treime din investiţie fiind asigurată încă din anul 2007 de o finanţare oferită de guvernul nipon.

"Din suma totală este de 1,3 miliarde de euro, 350 de milioane de euro este împrumutul acordat de Japonia pentru noi, alte 570 de milioane de euro sunt asigurate de UE, iar restul va trebui completat din bugetul de stat. Acesta a fost unul dintre principalele subiecte de discuţie cu doamna ministru al Dezvoltării Regionale şi Împuternicirea Femeilor (Satsuki Katayama n.red.) În 2018 s-au aprobat cele 570 de milioane din fondurile UE. Rugămintea japonezilor este aceea de a concretiza lucrarea, pentru că finanţarea lor este blocată din 2007 în acest proiect. Solicitarea a venit de aşa manieră încât săptămâna viitoare voi depune o interpelare către ministrul Transporturilor şi către doamna premier, pentru că ar trebui să fie o prioritate acest proiect. Din moment ce avem două treimi finanţate dintr-o investiţie de 1,3 miliarde, Guvernul trebuie să asigure cel puţin începerea lucrărilor, dacă nu treimea necesară", a declarat Biro Rozalia, într-o conferinţă de presă la Oradea.

Preşedinta Comisiei de politică externă a efectuat o vizită în Japonia, între 25-28 august, timp în care a avut patru întâlniri bilaterale, onorate de partea japoneză la solicitarea deputatei: cu doamna ministru al Dezvoltării Regionale şi Împuternicirea Femeilor, Satsuki Katayama (singura femeie ministru din guvernul Shinzo Abe n.red.), cu preşedintele Grupului de prietenie parlamentară Japonia-România, Ichiro Aisawa, cu şefa Delegaţiei doamnelor parlamentare din Dieta japoneză, Shinako Tsuchiya (fost ministru de stat pentru Sănătate şi Muncă), precum şi cu omologul japonez, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Reprezentanţilor, Kenji Wakamiya (fost ministru adjunct pentru Apărare).

"M-a surprins foarte plăcut că, după ce am solicitat întâlnirile, toate au fost acceptate. E un semn bun din partea Dietei japoneze către Parlamentul României, după ce, pe plan guvernamental, din păcate, ştiţi ce s-a întâmplat la vizita premierului japonez din ianuarie 2018... Eu m-am deplasat acum în Japonia pentru o altă activitate (la Congresul Federaţiei Internaţionale de Judo, ca vicepreşedinte al Comisiei de egalitate de gen a IJF n.red.). Dar am zis că trebuie să şi lucrez. Prin Comisia de politică externă am solicitat aceste întrevederi. Toate cele patru întâlniri au fost acceptate. Este un semn foarte bun. Şi trebuie să dezvoltăm pe mai departe relaţiile noastre", a spus Biro.

Ca rezultat concrete ale discuţiilor s-a reliefat posibilitatea organizării anul viitor, în aprilie, la Bucureşti, a unei conferinţe internaţionale pe tema egalităţii de gen, în parteneriat cu Dieta japoneză şi împreună cu Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (EIGE).

De asemenea, Rozalia Biro şi omologul său şi-au exprimat părerea comună că o colaborare între membrii Comisiilor de politică externă este binevenită atât pentru a facilita cooperarea economică bilaterală, cât şi pentru a primi informaţii privind tehnologiile japoneze de vârf din diferite domenii.

"În mod sigur avem ce să învăţăm de la ei atât în ce priveşte organizarea în domeniul administrativ şi nu numai, dar şi în a stabili nişte obiective şi cu perseverenţă a lucra pentru acestea. E altă dimensiune acolo. Nici nu mai ştiu de când nu a mai fost o vizită a unui parlamentar român în Dieta japoneză. I-aş duce pe colegii mei în Japonia o săptămână şi, ca şi copilul care se uită la vitrină, să stăm doar şi să ascultăm", a spus ea.

De asemenea, cei doi preşedinţi de comisii au convenit să încerce, prin mijloacele parlamentare, promovarea diplomaţiei economice, dezvoltarea relaţiei cu SUA, întărirea colaborării în cadrul NATO, dezvoltarea unui parteneriat întărit între UE şi Japonia, "atât cât poate România să contribuie la acest demers".

Rozalia Biro a amintit că de la 1 februarie 2019 a intrat în vigoare Acordul de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană, respectiv statele membre UE şi Japonia, precum şi faptul că în 2021 vor fi sărbătoriţi 100 de ani de legături diplomatice cu Japonia.

"Acesta este documentul pe baza căruia putem să construim acel parteneriat strategic - nu doar bilateral - pe care dorim să-l dezvoltăm cu Japonia. România, la rândul său, va ratifica acest parteneriat în sesiunea care urmează (septembrie-decembrie). Parteneriatul strategic dintre România şi Japonia se va axa pe patru piloni fundamentali şi anume: politic; apărare şi securitate; cooperare economică; ştiinţă-cultură-educaţie şi legături interumane", a subliniat Biro.

Potrivit deputatului UDMR, în prezent investiţiile japoneze în România sunt destul de însemnate, exemplele cele mai cunoscute fiind finanţarea podului de peste Dunăre de la Brăila şi proiectul liniei de metrou M6 spre Aeroportul Henri Coandă din Otopeni. AGERPRES / (AS - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)