Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, cu 142 de voturi "pentru", 83 "împotrivă" şi 22 de abţineri, proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului, conform căruia atribuţiile custozilor sunt preluate de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) prin structurile sale teritoriale.

Totodată, a fost adoptat şi un amendament susţinut la nivelul Comisiei pentru mediu, conform căruia Agenţia Naţională pentru ANANP poate încheia parteneriate pentru administrarea ariilor naturale protejate cu instituţii de învăţământ şi cercetare, muzee, autorităţi publice locale, organizaţii neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniu.

Reprezentanţii PNL şi USR şi-au anunţat intenţia de a contesta proiectul la Curtea Constituţională.

Având în vedere că proiectul a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară, preşedintele ANANP, Adi Croitoru, a explicat necesitatea adoptării acestuia, invocând inclusiv riscul activării procedurii de infringement. Ea a precizat că prin acest proiect sunt corectate motivele pentru care OUG 75/2019 a fost respinsă la CCR.

"În acest an, prin Ordonanţa 75, managementul ariilor naturale protejate s-a schimbat. La CCR, pe forma extrinsecă a actului, s-au făcut trei motivări de neconstituţionalitate şi anume: nu s-a motivat urgenţa; au fost modificate în actul normativ mai multe domenii şi nu au existat măsuri tranzitorii. Prin acest act normativ se îndreaptă cele trei neconstituţionalităţi. Urgenţa constă în faptul că în momentul de faţă există un vid legislativ în ceea ce priveşte managementul ariilor naturale protejate. Există proiecte pe Programul Operaţional Infrastructură Mare care au fost accesate, în valoare de 92 de milioane de euro, care, dacă în prezent noi nu reuşim să îndreptăm printr-o formă de act normativ, acestea se vor pierde. Săptămâna viitoare avem o întâlnire cu Comisia Europeană care ne întreabă ce măsuri am aplicat şi unde ne aflăm în momentul de faţă în ceea ce priveşte managementul ariilor naturale protejate. Am primit o scrisoare de la Comisia Europeană prin care, dacă noi nu îndreptăm toate aceste chestiuni, urmează ca ţara noastră să primească infringement de la CE", a spus ea.

Deputatul USR Cornel Zainea a criticat "transformarea" unei ordonanţe declarate neconstituţionale în iniţiativă legislativă, fără suficientă consultare publică. În opinia sa, ANANP "nu are structură şi specialişti" pentru a gestiona toate ariile naturale protejate. USR este pregătit să atace proiectul la CCR, a afirmat el.

"Veţi vedea că, dacă vom ataca din nou la CCR, vom câştiga din nou. (...) Din dorinţa guvernanţilor de a impune o lege, fără a ţine cont de nimeni şi nimic, am fost aşadar puşi în faţa situaţiei în care CCR a declarat OUG neconstituţională, iar peste o sută de arii au rămas fără custozi. Între timp, aceste arii au suferit calamitate după calamitate, pentru că de ele nu se mai ocupă nimeni. Ele sunt jefuite, ciopârţite, arate, defrişate parţial", a susţinut Zainea.

Deputatul Ioan Cupşa a anunţat că PNL va sesiza CCR, pe motiv că proiectul de lege conţine în continuare prevederi neconstiuţionale.

"Deşi CCR a desfiinţat ca fiind neconstituţională, pentru motive extrinseci, Ordonanţa 75, în motive s-a aplecat şi asupra argumentelor pe care noi, PNL şi USR, le-am susţinut în sesizarea de neconstituţionalitate. S-a vorbit şi despre unicitatea reglementării, în sensul în care încălcaţi Legea 24/2000, s-a vorbit şi despre neclaritate, imprevizibilitate, încălcarea principiului predictibilităţii, a principiului securităţii juridice, în sensul în care prin felul în care veţi pune capăt contractelor cu aceşti custozi veţi încălca principiul neretroactivităţii legii civile", a precizat el.

Adi Croitoru a menţionat că în anul 2007, când România a aderat la UE, o suprafaţă importantă din teritoriul ţării a fost declarată arie naturală protejată şi la momentul respectiv legea a permis ONG-urilor administrarea ariilor respective. Ea a adăugat că, în prezent, ANANP are 30 de servicii teritoriale, cu angajaţi selectaţi inclusiv din rândul custozilor, pentru a administra ariile naturale protejate.

Potrivit acesteia, se vor realiza parteneriate cu ONG-urile din domeniu. "Statul şi numai statul poate să administreze un sfert din România. Nicăieri în Europa şi în lume nu există o administrare prin ONG-uri", a spus ea.

Deputatul independent Adrian Dohotaru a declarat că a coiniţiat o petiţie, în calitate de director executiv al Asociaţiei Societate Organizată Sustenabil, semnată de peste 30 de ONG-uri şi 4.000 de cetăţeni, prin care a cerut amânarea acestui vot şi dezbateri, astfel încât să se ajungă la "o soluţie pozitivă prin care custozii din ONG-uri să îşi exercite în continuare dreptul, alături de stat".

"Să fie o custodie comună. Este o miză majoră, pentru că vorbim de peste 200 de areale protejate, 1,6 milioane ha. Ascultaţi-i pe aceşti cetăţeni care au semnat petiţia", a afirmat el.

Deputatul UDMR Marton Arpad a atras atenţia asupra faptului că OUG 75/2019, înainte să fie declarată neconstituţionalitată, şi-a produs efectele. El a precizat că în perioada respectivă a vizitat o serie de arii protejate şi a constatat că statul nu a făcut investiţii în aceste zone.

"Am avut inundaţii, am avut vijelii şi ar fi trebuit să fie reconstruite pe ici, colo. Există locuri unde de bună voie mai fac ceva cei din societatea civilă. În alte locuri nu se întâmplă nimic", a afirmat el.

Deputatul PSD Nicolae Bacalbaşa a precizat că există şi ONG-uri care nu îşi desfăşoară activitatea corespunzător.

"O experienţă nu poate fi generalizată, însă am trăit experienţa Prutului Inferior care a fost dat în administrare pe mâna unui ONG şi care a fost un act de tâlhărie şi banditism. Sper că un control de stat va reuşi să grupeze şi feed-back-ul societăţii civile, care trebuie să se exercite, şi ONG-urile de bună credinţă. Dar în materie de cheltuieli, nimic nu se face gratis", a susţinut Bacalbaşa.

Potrivit prevederilor adoptate de plen, administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în reţeaua naţională în domeniu se face prin structurile teritoriale din cadrul ANANP; structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în coordonarea/subordinea, după caz, a unor regii autonome, companii şi societăţi naţionale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, muzee, constituite potrivit legii şi aflate în relaţie contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate; Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

De asemenea, în procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte şi/sau activităţi care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autorităţile competente pentru protecţia mediului solicită şi ţin seama de avizul ANANP sau al administratorilor.

În cazul ariilor naturale protejate de interes naţional, fără limite identificate până la data intrării în vigoare a legii, stabilirea limitelor şi modificarea lor se va face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ANANP, în baza unui studiu ştiinţific, cu avizul Academiei Române şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)