Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a depus joi, la Camera Deputaţilor, propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 şi solicită adoptarea acesteia în regim de urgenţă.

Proiectul de lege vizează instituirea Cărţii Verzi a Românului de Pretutindeni, ca document de identificare a persoanelor care nu deţin cetăţenia română, dar fac parte din categoria românilor de pretutindeni în sensul definit de lege şi solicită drept de muncă şi de reşedinţă în România.

Cartea Verde a Românului de Pretutindeni (CVRP) va prelua modelul Cărţii Albastre a UE (EU Blue Cord), instituită prin Directiva Consiliului EU 2009/50/EC şi care le conferă posesorilor dreptul de şedere şi de muncă pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, sau modelul altor documente similare cum ar fi Cartea Verde (Green Card) Americană, Cartea Polonezului (Karta Polaka) sau Cartea Slovacului de peste hotare (Preukaz zahranicneho Slovaka), ca exemple de bună practică europeană sau euroatlantică conforme cu principiul teritorialităţii.

Cartea Verde a Românului de Pretutindeni le va putea permite românilor de peste hotare care nu deţin cetăţenia română să muncească în România fără obligativitatea deţinerii suplimentare a unui permis de muncă sau de şedere pentru străini, de a deschide conturi bancare, de a înfiinţa societăţi comerciale ca orice cetăţean român, de a beneficia de educaţie la toate nivelurile, servicii medicale de urgenţă.

Potrivit expunerii de motive, piaţa forţei de muncă din România se confruntă din ce în ce mai mult cu un deficit al forţei de muncă, pe fondul mobilităţii accentuate a cetăţenilor români la scara Uniunii Europe şi a creşterii pe piaţa muncii din România a numărului de muncitori străini provenind din arii geografice şi culturale îndepărtate, mai greu integrabili în ansamblul corpului social din România. Instituirea Cărţii Verzi a Românului de Pretutindeni şi acordarea unui şir de drepturi românilor de pretutindeni care nu deţin cetăţenia română va reprezenta o măsură care ar crea condiţii pentru contrabalansarea tendinţelor emigraţioniste din România.

"Astfel, piaţa muncii din România ar putea absorbi o bună parte a forţei de muncă pe care o reprezintă românii de pretutindeni care nu deţin cetăţenia română şi emigrează pe alte pieţe ale muncii, care oferă condiţii mai avantajoase. De asemenea, Cartea Verde a Românului de Pretutindeni va fi un instrument util pentru conaţionalii din statele care nu admit dubla sau multipla cetăţenie", argumentează iniţiatorul.

De asemenea, proiectul prevede perfecţionarea mecanismelor specifice procesului de naturalizare, în vederea unei mai bune integrări cultural-lingvistice a beneficiarilor.

În acest sens, este prevăzută luarea în calcul a criteriului cultural-lingvistic în cazul solicitanţilor cetăţeni străini de origine română sau aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română şi locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de originea lor etnică sau de modul în care aceştia sunt apelaţi.

"Aceste persoane nu au nevoie de timp pentru a se naturaliza cultural-lingvistic, putând fi exceptate de la obligativitatea domicilierii în mediul românesc din ţară timp de cel puţin 8 ani sau, în cazul căsătoriei cu cetăţeni români, timp de cel puţin 5 ani. Asemenea majorităţii statelor din Uniunea Europeană, România trebuie să-şi nuanţeze abordările şi să distingă între categorii cultural-lingvistice distincte de solicitanţi ai cetăţeniei, dincolo de alte criterii, acordând facilităţi şi neadmiţând discriminări. Astfel, criteriul cultural-lingvistic trebuie luat în seamă în procedurile de acordare/obţinere a cetăţeniei române care prevăd naturalizarea cultural-lingvistică a străinilor solicitanţi ai cetăţeniei române. Aplicarea criteriului cultural-lingvistic permite evitarea aplicării criteriului etnic în accepţia juridică consacrată a termenului. Analiza situaţiei în materie de dobândire sau redobândire a cetăţeniei române, mai ales sub aspectul dificultăţilor întâmpinate de instituţiile statului, ne-au condus la concluzia că, pentru a face faţă unui număr tot mai mare din an în an de cereri, Comisia pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ar trebui să cuprindă un număr cel puţin dublu de membri. Astfel, propunem creşterea numărului membrilor Comisiei pentru cetăţenie de la 20 la 40", mai susţine actul normativ.

Proiectul de lege prevede şi reglementarea aspectelor ce ţin de cetăţenia de onoare a României, precizând că aceasta se poate acorda cu titlu personal, nefiind transmisibilă descendenţilor naturali sau adoptivi ai titularului.

În cazul persoanelor deţinătoare ale cetăţeniei de onoare a României vorbitoare ale limbii române se propune ca acestea să poată solicita acordarea cetăţeniei române cu exceptarea de la condiţia domicilierii în România timp de 8 ani sau, după caz, 5 ani, în vederea naturalizării cultural-lingvistice.

De asemenea, proiectul prevede posibilitatea acordării, inclusiv post-mortem, a cetăţeniei de onoare, la propunerea Guvernului sau Preşedintelui României, în semn de înaltă gratitudine pentru servicii excepţionale aduse ţării şi naţiunii române de către unii străini.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, miercuri, în judeţul Dolj, că a elaborat un proiect de lege - "Cartea verde a românilor de pretutindeni" - care dă posibilitatea românilor care nu au cetăţenie română, dar trăiesc în jurul ţării noastre să aibă acces mai uşor la piaţa muncii din România.

"Am discutat zilele acestea cu mai mulţi colegi şi am elaborat un proiect de lege care se numeşte generic "Cartea verde a românilor de pretutindeni", este un model care mai este folosit în câteva ţări pentru a crea posibilitatea pentru românii care nu au cetăţenie română şi care trăiesc în jurul ţării noastre, în special Republica Moldova, dar nu numai, prin care le vom crea nişte condiţii foarte uşoare să aibă acces pe piaţa de muncă", a afirmat Dragnea, aflat într-o vizită în judeţul Dolj.

El a precizat că această carte nu le va da dreptul beneficiarilor să circule în UE. AGERPRES/(AS-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)