O Uniune Europeană mai apropiată de cetăţeni şi cu o activitate mai eficientă şi mai bine înţeleasă este obiectivul susţinut de 12 preşedinţi ai forurilor legislative membre în Asociaţia Senatelor din Europa (ASE), care au semnat, joi, un articol în contextul celebrării zilei de 9 Mai.

"Rolul din ce în ce mai important al experţilor, inadecvarea răspunsurilor la provocările actuale, precum degradarea mediului înconjurător, dificultăţile economice şi sociale, terorismul, securitatea Europei confruntată cu ameninţări externe, migraţia şi tirania urgentului - impusă de noile media şi de reţelele sociale - sunt tot atâţia factori care contribuie la îndepărtarea cetăţenilor de reprezentanţii lor. Lipsa unui răspuns corespunzător din partea noastră riscă să pună în pericol însăşi existenţa democraţiilor noastre, întrucât ştim cât de fragilă este democraţia! Aceasta este provocarea cu care se confruntă diplomaţia parlamentară, obiectivul pe care preşedinţii Senatelor din Europa îl vor reafirma la următoarea lor întâlnire, în luna iunie, la Paris. Prin urmare, este de datoria şi ţine de responsabilitatea noastră: să aducem Uniunea Europeană mai aproape de cetăţeni - în cazul a paisprezece dintre ţările membre în asociaţia noastră, să îi eficientizăm activitatea şi să o facem mai bine înţeleasă", se arată în mesaj, conform unui comunicat al Senatului.

Conform documentului, semnat inclusiv de preşedintele Senatului român, Călin Popescu-Tăriceanu, diplomaţia parlamentară poate juca un rol pozitiv, "aşa cum o face deja, dar încă insuficient", în încurajarea dialogului între state şi apropierea dintre popoare. Potrivit aceleiaşi surse, alegerile europene vor fi "decisive pentru viitorul continentului", care trece "printr-o criză extrem de gravă, cauzată de neîncrederea care s-a instalat progresiv şi a vulnerabilizat" idealul european.

"Europa neîncrederii înlocuieşte, în mod periculos, Europa speranţei", remarcă semnatarii.

Aceştia menţionează că pentru prima dată în istoria asociaţiei, va fi iniţiat un dialog cu Senatele din ţările africane.

"Prin intensificarea cooperării şi dialogului cu continentul african vom putea găsi soluţii la provocările legate de dezvoltare şi schimbări climatice, de rezolvarea crizelor şi a confruntărilor etnice sau religioase, de explozia demografică şi de criza migraţiei în urma căreia continentul african pierde ireversibil resursele umane de care are nevoie pentru a-şi clădi viitorul", se mai arată în document.

Autorii evidenţiază rolul bicameralismului în confruntarea cu provocările actuale şi în menţinerea unităţii europene.

"Europa se confruntă cu provocări majore în vecinătatea sa, atât în sud, cât şi în est. Pentru a aduce Europa mai aproape de cetăţeni, se cuvine ca la nivel european să răspundem adecvat acestor provocări, asigurând totodată menţinerea unităţii europene şi evitând clivajele între nord şi sud sau dintre est şi vest. Parlamentele naţionale, Senatele în mod special, au un rol important în acest sens. Bicameralismul reprezintă un atu în confruntarea cu provocările vremurilor noastre, aceasta fiind semnificaţia pe care o vom conferi întâlnirii Senatelor din Europa, care ne va reuni în luna iunie, la Paris", conform poziţiei oficialilor europeni.

Este punctat faptul că Senatele din Europa, "chiar dacă se deosebesc din punct de vedere al alcătuirii, au "o vocaţie comună", aceea de a "îmbogăţi" reprezentarea democratică a ţărilor cu sistem parlamentar bicameral.

"Modul în care sunt aleşi senatorii diferă de la o ţară la alta. În unele ţări, ei sunt reprezentanţii teritoriilor sau ai organismelor intermediare, în altele, reprezintă mediile profesionale sau pe cele provenite din societatea civilă. Există şi ţări în care alegerea Senatelor prin scrutin majoritar conduce la consolidarea ponderii majorităţii şi, implicit, a stabilităţii guvernamentale. Senatele contribuie la garantarea unei legături strânse cu cetăţenii, cu aleşii locali şi cu toţi actorii din societate. (...) Ele reprezintă o pavăză împotriva concentrării excesive şi a tentaţiei de recentralizare a puterilor executive şi, foarte adesea, o contrapondere absolut necesară în procesul de adoptare a deciziilor politice", se menţionează în document.

Semnatarii adaugă că deputaţii sunt supuşi într-o mai mare măsură disciplinei de partid, iar senatorii au posibilitatea să se axeze mai mult pe iniţierea de propuneri şi pe reflecţie.

"Bicameralismul ilustrează această complementaritate esenţială, care permite perfecţionarea activităţii de control asupra acţiunii guvernului", adaugă aceştia.

Articolul mai este semnat de Ingo Appe, preşedintele Consiliului Federal, Austria; Jacques Brotchi, preşedintele Senatului, Belgia; Jaroslav Kubera, preşedintele Senatului,Cehia; Gérard Larcher, preşedintele Senatului, Franţa; Daniel Gunther, preşedintele Bundesrat, Germania; Denis O'Donovan, preşedintele Senatului, Irlanda; Maria Elisabetta Alberti Casellati, preşedintele Senatului, Italia; Ankie Broekers -Knol, preşedintele Senatului, Olanda; Stanislaw Karczewski, mareşalul Senatului, Polonia; Alojz Kovsca, preşedintele Consiliului Naţional, Slovenia; Pío Garcia-Escudero, preşedintele Senatului, Spania.

Constituită pe 8 noiembrie 2000, la Paris, la iniţiativa preşedintelui Senatului Republicii Franceze, Christian Poncelet, Asociaţia Senatelor din Europa îşi propune să promoveze bicameralismul, dezvoltarea relaţiilor dintre membrii săi şi consolidarea identităţii şi conştiinţei europene. În prezent, din asociaţie fac parte 14 camere din ţări ale Uniunii Europene, dar şi "Senatele" din Bosnia şi Herţegovina, Federaţia Rusă şi Elveţia. În 2018, Reuniunea Senatelor din Europa a fost organizată la Bucureşti, în perioada 14-15 iunie, sub egida Centenarului Marii Uniri din 1918, la invitaţia lui Călin Popescu-Tăriceanu. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)