Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat joi că este "total deplasată" scrisoarea celor 12 ambasade care îşi exprimă îngrijorări cu privire la statul de drept în România.

"Total deplasată (scrisoarea - n.r.), am impresia că se constituie un sindicat al ambasadelor. Cred că răspunsul primului ministru a fost cel potrivit şi cred că, dacă ambasadorii au anumite chestiuni asupra cărora doresc să fie informaţi, pot să folosească căile diplomatice, anume Ministerul de Externe", a afirmat Tăriceanu.

Întrebat despre mesajul transmis de PSD referitor la faptul că ministrul de Externe ar fi trebuit să se implice mai mult, Tăriceanu a răspuns: "Nu sunt la curent cu modul în care s-a desfăşurat comunicarea între minister şi ambasade şi nici nu ştiu care sunt subiectele la care se face referire.

El a reiterat că preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, nu au făcut nicio referire concretă la deciziile luate de România care reprezintă paşi înapoi.

"Problema pe care eu o văd este următoarea: aş vrea o referire concretă, nu ştiu care sunt paşii, pentru că nici Tajani, nici Timmermans nu vorbesc concret care sunt elementele, care sunt deciziile care reprezintă paşi înapoi care să le genereze această îngrijorare. Dacă îngrijorarea lor este generată de ştirile care sunt vânturate în presă, de toate comentariile, de toate zvonurile, atunci sigur că problema se pune altfel. Eu cred că din partea autorităţilor române, din partea Guvernului, din partea echipei care a fost constituită la nivelul primului ministru pentru discuţia pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare pot să aibă toate informaţiile necesare în aşa fel încât, pe baza lor, să poată să facă o analiză obiectivă şi să nu se orienteze după titlurile din presă", a punctat Tăriceanu.

Şeful Senatului a susţinut că, în momentul de faţă, nu vede care ar fi elementele concrete ce ar putea să justifice invocarea articolului 7 din Tratatul de aderare la UE.

"Invocarea articolului 7 poate să fie făcută, aşa cum vă spuneam, nu după titluri de presă, ci după elemente concrete. În momentul de faţă, eu nu văd care sunt elementele concrete ce ar putea să justifice invocarea articolului 7. De altfel, am văzut că există foarte multă prudenţă şi nu am văzut această invocare de care vorbiţi dumneavoastră decât la nivelul presei", a subliniat Tăriceanu.

De asemenea, întrebat dacă aceste declaraţii au intimidat Guvernul în a da ordonanţele de urgenţă care ar trebui să pună în acord Codurile cu deciziile CCR, Tăriceanu a afirmat că nu ştie dacă Executivul avea în plan să adopte aceste ordonanţe.

"Nu ştiu dacă Guvernul avea în plan să dea aceste ordonanţe ca să putem vorbi de o intimidare, dar mi se pare întrebarea puţin nefirească. În schimb, am remarcat că ieri Consiliul Superior al Magistraturii a făcut o declaraţie publică foarte bine fundamentată, care relevă următorul lucru şi care pentru mine este îngrijorător - adică dacă oficialii europeni sunt îngrijoraţi în egală măsură vă spun că şi oficialii români sunt îngrijoraţi pentru modul în care, prin declaraţiile publice, se încearcă influenţarea deciziilor în justiţie. Eu cred că în România niciun membru al Guvernului sau al Parlamentului nu a îndrăznit să dea indicaţii instanţelor sau procurorilor cum să instrumenteze un dosar, dar văd acest lucru petrecându-se la nivelul oficialilor europeni, lucru care sigur că mă îngrijorează profund. Asta înseamnă că există un dublu standard, există un limbaj, hai să zicem, pentru public şi o altă modalitate de acţiune concretă. Dacă doamna Kovesi este preferata Parlamentului European pentru funcţia de procuror general, ceea ce pare să fie cazul, au să negocieze politic, cum nouă ne recomandă să nu facem, această poziţie împreună cu Consiliul European", a adăugat Tăriceanu.

Douăsprezece ambasade ale mai multor state - parteneri internaţionali şi aliaţi ai României -, printre care Franţa, SUA şi Germania, şi-au exprimat "îngrijorări cu privire la statul de drept" din ţara noastră şi au solicitat, miercuri, părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ''să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei".

Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, a fost semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Departamentul de politică externă al PSD a replicat că scrisoarea celor 12 ambasade încalcă "explicit" prevederile Convenţiei de la Viena, potrivit cărora comunicarea oficială a ambasadelor se face cu Ministerul Afacerilor Externe şi că reprezintă "o lipsă de curtoazie" faţă de un guvern desemnat de o majoritate legitimă din Parlament. AGERPRES/(A, AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)