Varianta unui Brexit cu acord ar proteja cel mai bine interesele cetăţenilor români din Regatul Unit - este concluzia dezbaterii organizate, marţi, la Parlament, de Comisia pentru afaceri europene a Senatului, ca urmare a raportului de cercetare "Marea Britanie - România. Relaţie specială după Brexit", lucrare academică semnată de cercetători români şi britanici.

Senatorul Titus Corlăţean a afirmat că "neclaritatea" soluţiei privind finalizarea Brexit "generează statelor din UE complicaţii în domeniul securităţii".

"România este flanc estic al NATO şi frontieră estică a UE într-o zonă a Mării Negre lărgită, extrem de complicată din punct de vedere al securităţii şi situaţia asta ne generează un disconfort. Noi vom putea să compensăm în plan bilateral, pentru că avem un parteneriat strategic cu Marea Britanie, care funcţionează foarte bine. (...) Singura problemă care se pune este că apare un dezechilibru între curentele de gândire şi de poziţionare în interiorul UE, între diferitele state membre. Marea Britanie avea o poziţie care, pentru România, era foarte confortabilă (...), ne ajuta pentru găsirea unei poziţii mai bune în interiorul UE când vorbeam despre Federaţia Rusă şi acţiunile sale în Marea Neagră", a declarat Corlăţean.

El a subliniat că "forţa de muncă europeană" contribuie substanţial la economia britanică, astfel încât britanicii vor găsi o soluţie pentru o stabilizare a acestei forţe de muncă.

"Brexitul, în mod normal, nu se va produce pe 29 martie şi atunci, în funcţie de ipotezele de lucru, noi vom putea să ştim dacă mai sunt şanse pentru o ieşire din UE cu un acord (acordul conferea o protecţie foarte bună românilor din Marea Britanie) sau va fi o ieşire fără acord, sau la limită un nou referendum. O eventuală ieşire fără acord generează, poate, unele complicaţii, dar (...) pe de o parte vor exista măsuri de reciprocitate, pentru că şi britanicii au interesele lor în UE şi românii şi ceilalţi europeni au interesele lor în Marea Britanie. Britanicii nu au niciun interes să îşi piardă forţa de muncă europeană, care contribuie substanţial la economia britanică, astfel încât vor găsi o soluţie pentru o stabilizare a acestei forţe de muncă", a subliniat senatorul PSD.

Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a Senatului, senatorul social-democrat Gabriela Creţu, a evidenţiat că, fără un acord, românii şi alţi cetăţeni europeni vor deveni străini imediat după Brexit.

"E vorba de scenarii. (...) Este evident că, în acest moment, este de construit şi în relaţiile bilaterale şi în Europa după ieşirea Marii Britanii. (...) Sperăm însă să fie un acord. A doua zi, cetăţenii europeni, mare parte din ei români, devin străini (...) şi britanicii vor deveni străini, dacă nu se ajunge la un acord. (...) Cea mai importantă lecţie este că noi avem un grad de integrare atât de mare încât, dacă anumite aspecte nu ne plac, este să le corectăm, să facem o Uniune mai bună", a spus Creţu.

Senatorul USR Cristian Ghica a apreciat că "cea mai proastă variantă pentru toată lumea este un hard Brexit".

"Situaţia este extrem de complexă. Cred că cea mai proastă variantă pentru toată lumea este un hard Brexit. (...) Urmărim procesul pentru că este evolutiv. Trebuie să păstrăm legături foarte strânse cu Marea Britanie, e o mare putere economică, politică, militară. Relaţia parlamentară poate avea un cuvânt de spus, dar cele mai bune auspicii pentru menţinerea unei relaţii cu Marea Britanie sunt cele guvernamentale. (...) Eu cred că modul de abordare a relaţiei Marea Britanie - România, din perspectiva Brexit, este una transpartinică. Trebuie să tratăm unitar această temă de interes naţional", a subliniat Ghica.

Raportul semnat de Cristian Niţoiu, Tim Oliver, Nicola Chelotti de la Institute for Diplomacy and International Governance (Londra) şi Florin Păsătoiu - Center for Foreign Policy and Security Studies (Craiova) avansează cinci scenarii referitoare la modul în care Brexit va influenţa politica externă a Regatului Unit în relaţia sa cu România: o Mare Britanie globală, o Mare Britanie europeană, o Mare Britanie americană, una izolaţionistă şi o variantă hibrid din primele patru.

"Departe de a avea capacitatea de acţiona independent în politica externă, de securitate şi de apărare, România poate transforma Brexit într-o oportunitate, care să îi permită să se afirme mai pronunţat pe scena politicilor externe, de securitate şi de apărare în UE", relevă raportul de cercetare.

Lucrarea urmează să fie prezentată şi în comisiile de specialitate ale Parlamentului Britanic, o formă finală urmând să fie publicată la finalul colectării tuturor propunerilor de amendare. AGERPRES/(A, AS - autor: Livia Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)