Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat miercuri, cu 215 voturi ''pentru'', 8 - ''împotrivă'' şi 3 abţineri, Declaraţia privind dimensiunea parlamentară a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va exercita în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019.

"Subliniind importanţa dimensiunii parlamentare a preşedinţiei române a Consiliului UE şi exprimând disponibilitatea Parlamentului de a colabora într-un mod activ cu Guvernul cu privire la toate dosarele majore şi iniţiativele propuse pentru cele şase luni de mandat, Parlamentul declară că îşi exprimă sprijinul pentru ca preşedinţia română la Consiliul UE, pe parcursul celor şase luni de mandat, să asigure convergenţa şi coeziunea economică, socială şi teritorială în scopul unei dezvoltări durabile şi echitabile pentru toate statele membre, prin promovarea conectivităţii, a digitalizării, a implementării proiectelor de cooperare regionale, a stimulării antreprenoriatului şi a competitivităţii economiei europene", se arată în document.

Parlamentul susţine că programul preşedinţiei României la Consiliul UE va avea în prim-plan cetăţeanul, toate eforturile urmând să se concentreze cu precădere pe avansarea dosarelor legislative şi nelegislative care vor aduce rezultate tangibile pentru cetăţenii europeni, conducând astfel la o Uniune mai puternică, mai democratică şi mai aproape de cetăţenii săi.

Legislativul mai declară în document că încurajează Guvernul României să depună eforturi constante pentru adoptarea unor măsuri echilibrate pentru a păstra unitatea între statele membre ale Uniunii Europene şi pentru a pune în aplicare strategia şi priorităţile Uniunii, concentrându-şi în acelaşi timp eforturile în vederea obţinerii unor rezultate de succes în timpul preşedinţiei de şase luni. Acesta dă asigurări că România va lucra în mod consecvent împreună cu celelalte state membre la consolidarea rolului global al UE prin asigurarea unei politici externe şi de securitate coerente şi asumarea de angajamente comune ambiţioase, în vederea dezvoltării parteneriatelor UE cu statele terţe şi organizaţiile internaţionale, prin propunerea de acţiuni orientate în direcţia prosperităţii şi stabilităţii şi în interesul cetăţenilor.

Parlamentul se angajează că va depune toate eforturile necesare asigurării unităţii şi solidarităţii europene pentru o Uniune mai sigură, mai prosperă şi mai pregătită "în faţa noilor provocări de securitate ce ameninţă siguranţa cetăţeanului şi a Uniunii, prin sprijinirea iniţiativelor de cooperare în domeniul securităţii şi justiţiei".

De asemenea, Parlamentul spune că se va asigura că preşedinţia română a Consiliului UE va veghea la respectarea deplină a libertăţilor fundamentale consacrate prin tratatele UE, în privinţa libertăţii de circulaţie a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor, promovând mobilitatea ca vector de coeziune la nivel european, inclusiv în ceea ce priveşte piaţa muncii.

"Vom continua susţinerea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova prin promovarea continuă a acestui subiect pe agenda europeană. (...) În baza colaborării instituţionale, miniştrii vor informa periodic comisiile parlamentare de specialitate şi grupurile partidelor politice cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a priorităţilor preşedinţiei române şi la principalele evoluţii ale temelor importante aflate pe agenda europeană, iar rezultatele reuniunilor Consiliului UE în toate formatele sale vor fi prezentate în plenul Parlamentului României. (...) În baza colaborării instituţionale, preşedintele României este invitat să informeze Parlamentul asupra discuţiilor şi deciziilor Consiliilor Europene de pe durata mandatului", se mai arată în document. AGERPRES/(AS - autor: Dana Piciu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)