Modificările aduse Codului de procedură penală ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale au fost adoptate luni de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 74 voturi pentru, 31 împotrivă şi 3 abţineri.

Comisia parlamentară specială pe domeniul justiţiei a adoptat, săptămâna trecută, modificările aduse Codului de procedură penală ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, una dintre acestea fiind eliminarea sintagmei "indicii temeinice" în cazul punerii în mişcare a acţiunii penale. Raportul Comisiei speciale a fost însuşit de plenul Senatului.

Niciunul dintre amendamentele respinse în Comisia specială şi susţinute de senatorii Opoziţiei nu a întrunit, în plen, numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat.

Senatorii Opoziţiei (PNL şi USR) au criticat modificările aduse Codului de procedură penală, au subliniat că multe dintre aspectele incluse în decizia CCR nu se regăsesc în actul normativ dezbătut şi au anunţat că vor ataca, în continuare, legea la Curte.

Conform noului text, acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia.

În forma contestată la CCR, textul prevede că acţiunea penală se pune în mişcare în cazul în care există probe din care rezultă "indicii temeinice" privind infracţiunea, iar în forma în vigoare a Codului de procedură penală se face referire la "presupunere rezonabilă".

Opoziţia propusese să se revină la conceptul actual din lege, cel de "presupunere rezonabilă", însă a fost adoptat amendamentul propus de PSD şi ALDE.

Comisia a modificat şi prevederile în ceea ce priveşte condiţiile în care se dispune percheziţia.

Potrivit formei modificate a articolului 158, cererea formulată de procuror pentru emiterea mandatului de percheziţie domiciliară trebuie să cuprindă: a) descrierea locului unde urmează a se efectua percheziţia, iar dacă sunt indicii temeinice privind existenţa sau posibilitatea transferării probelor, datelor sau persoanelor căutate în locuri învecinate, descrierea acestor locuri; b) indicarea probelor ori a indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sau cu privire la deţinerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu o infracţiune.

Potrivit articolului 171 referitor la probe reformulat în comisie, obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit vor fi folosite ca mijloace de probă numai în cauza în care s-a dispus, prin ordonanţă a procurorului sau încheiere a instanţei, predarea şi, respectiv, ridicarea silită a acestora. În măsura în care se constată că obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, după caz, nu au legătură cu cauza în care au fost solicitate, vor fi restituite persoanelor fizice sau juridice din posesia cărora au fost ridicate în termen de maxim 2 luni de la predare, respectiv, ridicare silită.

Preşedintele comisiei, Florin Iordache, a declarat că au fost operate toate modificările cerute de CCR.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penala, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară va fi reexaminată şi de Camera Deputaţilor ca urmare a deciziei CCR, în calitate de cameră decizională. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)