Partidul Naţional Liberal a sesizat joi Curtea Constituţională în legătură cu legea de executare a pedepselor privative de libertate pe motiv că Parlamentul a ignorat o decizie precedentă a CCR care declara actul normativ neconstituţional în integralitatea lui şi nu l-a respins.

"Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională deoarece încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, fiind adoptată cu nerespectarea deciziei nr. 561/2018 a Curţii Constituţionale", se precizează în sesizarea semnată de 60 de parlamentari PNL.

Liberalii arată că legea încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitoare la "caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor CCR, fiind, în integralitatea sa, neconstituţională".

Legea a fost adoptată iniţial de Camera Deputaţilor, pe 6 iunie 2018, şi a fost contestată la CCCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de preşedintele Klaus Iohannis.

Cele două sesizări au fost admise de Curte, prima în 17 iulie, iar a doua în 30 octombrie, iar Parlamentul României trebuia să constate încetarea de drept a procedurii legislative.

"La data de 4.07.2018, Curtea Constituţională a României a admis, în urma obiecţiei de neconstituţionalitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că dispoziţiile articolului unic pct. 2 - 5 şi pct. 10 din Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituţionale în raport cu criticile formulate, fiind pronunţată în acest sens Decizia nr. 453/4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 617 din 18 iulie 2018", au explicat semnatarii sesizării.

Potrivit sesizării, "cu privire la aceeaşi lege a formulat obiecţie de neconstituţionalitate şi preşedintele României, iar Curtea Constituţională a constatat, la data de 18 septembrie 2018, că legea este neconstituţională în ansamblul său pentru motivul extrinsec de neconstituţionalitate referitor la încălcarea principiului bicameralismului în procesul de adoptare a legii".

"În conformitate cu Decizia nr. 432/2018 a Curţii Constituţionale, paragraf 32, dacă o lege este constatată, în ansamblul său, ca neconstituţională, Parlamentul României are obligaţia de a înceta, de drept, procedura legislativă asupra legii neconstituţionale", au mai arătat semnatarii sesizării. Camera Deputaţilor a adoptat legea în data de 14 noiembrie.

În sesizare, liberalii precizează că situaţia este identică cu precedentul legislativ referitor la Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, care a determinat Curtea Constituţională să pronunţe două decizii de admitere a unor obiecţii de neconstituţionalitate a legii în ansamblul său, respectiv Decizia 718/2017 şi Decizia 432/2018.

"Curtea Constituţională a constatat, prin Decizia 561/2018, că "legea pentru modificarea şi completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, în ansamblul ei" deoarece "Curtea reţine existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între forma legii criticate adoptate de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor". "Modificările şi completările pe care Camera Deputaţilor le-a adus propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată nu se raportează la materia avută în vedere de aceasta din urmă şi deturnează concepţia de ansamblu a acesteia, prin stabilirea unor soluţii legislative diferite, ce se referă la alte instituţii din materia executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, iar nu la cea avută în vedere iniţial", mai arată semnatarii sesizării.

Ei menţionează că Parlamentul României a ignorat starea de drept, astfel cum a fost descrisă de Curtea Constituţională şi a procedat la reexaminarea legii neconstituţionale.

"Procedura constituţională, care trebuia aplicată, era încetarea de drept a procesului legislativ. Pe cale de consecinţă, suntem în situaţia încălcării dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţia României, fapt pentru care vă rugăm să constataţi că Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională în ansamblul său. În drept, ne întemeiem sesizarea atât pe dispoziţiile art. 133, alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cât şi pe dispoziţiile art. 15, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale", se precizează în sesizarea către CCR. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)