Declaraţia recentă a preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, potrivit căreia România s-ar afla în pragul recesiunii din cauza faptului că datoria publică a ajuns la un grad foarte ridicat, este "extrem de nepotrivită", pentru că ţara noastră are un grad de îndatorare foarte bun în raport cu ţări din UE, "undeva la 35%, în condiţiile în care sunt ţări cu un grad de îndatorare mult peste 60%, prevăzut în acordul de la Maastricht", a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei economice din Senat, Daniel Zamfir.

Zamfir a adăugat că declaraţia lui Ionuţ Dumitru "este nepotrivită" şi din cauza "dublei sale calităţi", aceea de preşedinte al Consiliului Fiscal şi de economist-şef al unei bănci comerciale.

"Astăzi am avut o audiere, preşedintele Consiliului Fiscal din România, în urma declaraţiilor domniei sale cu privire la faptul că România este în pragul recesiunii din cauza faptului că datoria publică a ajuns undeva la un grad foarte ridicat. Din punctul meu de vedere, a fost o declaraţie extrem de nepotrivită din două considerente. Pentru faptul că România se află la un grad de datorie publică foarte bun în raport cu alte ţări din UE. Suntem undeva la 35%, atât timp cât avem semnat Acordul de la Maastricht, nivelul să fie 60%, deci stăm foarte bine. Şi cel de-al doilea punct de vedere, declaraţia preşedintelui Consiliului Fiscal e una nepotrivită şi având în vedere dubla calitate a domniei sale, aceea de economist-şef al unei bănci comerciale care are relaţii cu statul român. Noi am considerat că o asemenea declaraţie este în măsură să creeze mişcări în piaţă, să crească costul cu împrumutul public al statului român, având în vedere că banca pe care dumnealui o reprezintă are relaţii comerciale cu statul român. Cred că este nepotrivită această declaraţie, având în vedere dubla calitate a domniei sale", a precizat Zamfir după audierea preşedintelui Consiliului Fiscal.

În context, Zamfir a menţionat că, deşi stăm foarte bine la nivel macroeconomic, se impune un ritm susţinut al investiţiilor în infrastructură.

"Eu nu cred că este periculos (n.r. - gradul de îndatorare a României). Dacă ne comparăm şi cu alte state, suntem pe locul trei la cel mai mic nivel de datorie publică, având în vedere că sunt alte ţări cu un grad de îndatorare mult peste 60%, care e prevăzut în Acordul de la Maastricht. Ca atare, stăm foarte bine la nivel macroeconomic, categoric că e nevoie de un ritm susţinut al investiţiilor în infrastructură, dar de la asta şi până la a discuta despre faptul că suntem în pragul recesiunii, e distanţă lungă", a subliniat preşedintele comisiei.

La rândul său, Ionuţ Dumitru a negat că s-ar afla în conflict de interese.

"Dacă ne uităm la lege, legea spune clar: conflictul de interese, incompatibilităţile se referă doar la incompatibilităţile politice, adică membrii Consiliului Fiscal nu au voie să fie ei sau rudele până la gradul I, implicaţi în vreun partid politic, să fi avut vreo demnitate publică. Alte speculaţii legate de conflict de interese cu postura mea de economist-şef nu cred că au niciun sens, atât timp cât legea nu prevede aşa ceva", a susţinut Dumitru.

Întrebat dacă România se află în prag de recesiune în acest moment, şeful Consiliului Fiscal a subliniat că există anumite praguri estimate în studiile de specialitate, care arată că peste un anumit nivel al datoriei publice, aceasta "nu mai ajută creşterea economică, ba dimpotrivă, inhibă creşterea economică, iar acel prag este estimat pentru România de către Banca Naţională undeva între 40 şi 45% din PIB".

"Afirmaţia mea era următoarea: că suntem foarte aproape de acel prag, adică la 35%. Spaţiul nostru de manevră e destul de mic, între 35 şi 40%, astfel încât e destul de periculos unde ne aflăm acum, pentru că în cazul în care economia intră într-o fază descendentă (...), la momentul respectiv, datoria publică creşte foarte repede şi cred că ar fi nevoie să ne fie învăţământ cumva, ceea ce am văzut în precedenta recesiune", a adăugat el.

Datoria publică a României în 2007-2008 era 12% din PIB iar în prezent este 35%, de trei ori mai mare, potrivit acestuia.

"Datoria publică poate creşte foarte repede în cazul în care economia nu mai performează la fel de bine sau are contracţie. Spaţiu de manevră, de îndatorare suplimentară nu prea mai avem, mai ales în condiţiile în care noi ne îndatorăm ca ţară pentru a plăti salarii şi pensii mai mari, nicidecum pentru a face investiţii. Investiţiile publice au scăzut în ultimii ani, de la 6% din PIB la 2,6% din PIB anul trecut, deci mai mult decât s-au înjumătăţit", a comentat Ionuţ Dumitru.

El a mai precizat că, potrivit unor estimări recente ale Comisiei Europene, dacă în România nu se modifică politicile actuale, în 2027, datoria publică va "sări" de 60% din PIB, iar acest lucru poate fi contracarat prin reducerea deficitelor bugetare.

"Dacă nu se întâmplă nimic spectaculos, adică nu e nicio recesiune puternică, sau criză, vom avea oricum o creştere de datorie publică destul de rapidă, cea mai rapidă din Europa (...). Cred că trebuie să folosim aceste perioade de expansiune economică, cum este cea prin care trecem acum, să ne reducem semnificativ datoria publică, în primul rând reducând deficitele bugetare, pentru a putea să avem spaţiu de manevră în următoarea recesiune, adică să putem să ajutăm economia atunci când are nevoie. Noi ceea ce am făcut, de ceva timp, facem deficite bugetare foarte mari, cele mai mari din Europa, 3% din PIB, atunci când economia merge cel mai bine, când suntem în faza ascendentă a ciclului economic, ceea ce ne vulnerabilizează foarte mult în următorul ciclu de recesiune, în care economia nu va mai creşte la fel de mult, veniturile vor scădea, în timp ce cheltuielile sunt foarte mari şi rigide şi deficitul va exploda şi, implicit, datoria publică. Lucrul acesta l-am mai văzut şi în precedenta criză economică, şi în precedenta recesiune şi pare-se că nu am învăţat nimic din experienţa pe care am trăit-o", a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal. AGERPRES/(A - autor: Sorin Peneş, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)