Secretarul Comisiei permanente comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru relaţia cu UNESCO, Vlad Alexandrescu (USR), a pledat miercuri pentru elaborarea unei strategii naţionale pentru promovarea obiectivelor existente pe lista UNESCO, dar şi pentru realizarea dosarelor pentru alte 14 potenţiale monumente aflate pe lista indicativă.

"Sunt sigur că mai toţi dintre noi, când mergem în excursii în străinătate, primele obiective pe care vrem să le vizităm sunt cele înscrise în lista UNESCO. Pentru că sunt unice şi inedite. Pentru că sunt irepetabile. România are şi ea lucruri unice, inedite şi irepetabile, pe care le respectăm poate, prea puţin, pe care cu siguranţă le promovăm insuficient. Avem nevoie de o strategie naţională, atât pentru promovarea obiectivelor existente, cât şi pentru realizarea dosarelor pentru alte 14 potenţiale monumente UNESCO, aflate pe lista indicativă. Comisia permanentă comună pentru relaţia cu UNESCO are toată deschiderea spre orice colaborare şi face toate demersurile permise de lege. Este timpul, însă, să aşezăm la masa dialogului toţi factorii responsabili, pentru a nu pierde ceea ce avem mai scump: sufletul acestui popor. Doar aşa îi vom face pe români un popor mândru de trecutul său şi care să aibă mare încredere în viitor", a afirmat Vlad Alexandrescu, într-un mesaj rostit în plenul Senatului, cu prilejul Zilei patrimoniului mondial UNESCO.

În opinia sa, românii trebuie să redevină mândri că aparţin ''unui popor cu rădăcini".

"La 100 de ani de la Marea Unire, în acest An Centenar, poate ar trebui să ne întrebăm cu toţii: cine este România astăzi? Poate ar trebui să ne oprim din alergătura zilnică şi să avem curajul unei radiografii cinstite a societăţii româneşti. Ar trebui, poate, să ne gândim dacă mai reprezentăm un popor mândru de identitatea sa şi care să aibă încredere în viitorul lui? Mă tem că am găsi răspunsuri pe care nu ne-ar plăcea să le auzim. Mă tem că Anul Centenar ne-a surprins mai nedumeriţi, pe fond, ca niciodată, că discrepanţele de dezvoltare dintre regiuni sunt tot mai accentuate, că migraţia românească nu este doar un simplu semn al globalizării, ci un semnal de revoltă faţă de ce înseamnă România astăzi. Cred că este de datoria noastră, a fiecăruia dintre noi, prin deciziile şi acţiunile noastre, să-i facem pe români să redevină mândri că aparţin unui popor cu rădăcini, cu un trecut încărcat de glorie şi, mai ales, cu viitor. Cred că este şi de datoria noastră să-i ţinem adunaţi în jurul unor valori universale, a unor simboluri perene, care ne definesc pe noi ca naţiune", a precizat Alexandrescu.

El a subliniat că, alături de colegii săi din comisie, are această preocupare pentru ca "simbolurile existenţei noastre, care au căpătat valoare universală, să fie recunoscute, promovate şi apreciate la adevărata lor valoare".

"Pe 16 noiembrie, România sărbătoreşte Ziua patrimoniului mondial UNESCO. Un patrimoniu preţios, deloc de neglijat, la nivel european şi mondial. Bisericile pictate din nordul Moldovei, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, bisericile de lemn din Maramureş, Mănăstirea Hurezi, satele cu biserici fortificate din Transilvania sau centrul vechi din Sighişoara sunt tot atâtea motive de a ne face mândri că suntem români, dar şi de a ne gândi la responsabilitatea pe care o avem pentru a conserva aceste monumente'', a spus el.

Potrivit acestuia, ca stat membru al UNESCO, la care ţara noastră a aderat încă din 1956, România are înscrise în patrimoniul mondial trei rezervaţii ale biosferei: Pietrosul Mare, Retezat şi Delta Dunării şi ''poate cel mai important lucru şi ceea ce defineşte sufletul unui popor se regăseşte în patrimoniul imaterial''.

''Doina, Ritualul Căluşului, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Dansul Fecioresc din Ardeal, Meşteşugul ţeserii covoarelor de perete, Practicile asociate Zilei de 1 Martie - Mărţişorul sunt cele care vorbesc la nivel mondial despre spiritul românesc şi despre naţiunea română. Deloc întâmplător, multe dintre aceste dosare depuse la UNESCO au fost realizate împreună cu Republica Moldova, dovadă că spiritul nu are graniţă, iar cultura şi identitatea nu pot fi negate", a arătat Alexandrescu.

Senatorul USR mai susţine că, "din păcate, nu întotdeauna aceste valori sunt tratate cu responsabilitatea cuvenită" şi că "există încă multe probleme nerezolvate, de la chestiuni de ordin administrativ, până la cele de ordin financiar".

"Vom regreta mâine pentru banii pe care refuzăm să îi alocăm astăzi pentru conservarea unei biserici sau a unei cetăţi dacice, spre exemplu. Vom fi judecaţi cu toţii dacă aceste valori se pierd sau se deteriorează. Vă asigur că, dincolo de acest semnal de alarmă, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului face eforturi reale şi se află într-un dialog permanent cu autorităţile locale, cu instituţiile UNESCO din România, cu ministerele de resort, pentru a preveni pierderi ce nu vor mai putea fi niciodată reparate. În demersurile noastre, am descoperit (...) că dosarul pentru unul dintre cele mai importante şi mai dragi simboluri româneşti - ia, cămaşa cu altiţă - a fost blocat. Motivul? Lipsa de fonduri pentru funcţionarea comisiei care realizează dosarul. Pentru câteva zeci de mii de lei, România riscă să înscrie cămaşa cu altiţă la UNESCO un alt stat din spaţiul balcanic. Ne-am implicat efectiv, dar şi afectiv în încercarea de a debloca această situaţie, astfel încât ia noastră românească să ajungă cât de curând pe masa UNESCO. Aici nu cred că mai este timp de orgolii şi lupte politice. Aici este nevoie de acţiune şi de implicare", a explicat Alexandrescu. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)