Comisia specială pentru legile justiţiei a adoptat, luni, cu 12 voturi "pentru" şi 3 împotrivă, raportul cu amendamente la Ordonanţa de urgenţă 92/2018 care modifică legile justiţiei.

Raportul va fi supus dezbaterii, cel mai probabil miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor.

Membrii comisiei au decis, la propunerea PSD, abrogarea prevederii din legea 303/2004, care se referă la auditarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată.

Textul abrogat prevedea că "sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, iar concluziile auditului sunt publice".

Comisia a mai decis şi abrogarea atribuţiei colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură direcţii şi secţii conduse de procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul direcţiilor pot funcţiona secţii, servicii şi birouri, iar în cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori-şefi, prevede un alt text adoptat de comisie.

În comisie s-a mai stabilit ca procurorii din DIICOT şi DNA să fie numiţi pe baza unui concurs, iar o condiţie este ca aceştia să nu fi fost sancţionaţi în ultimii 3 ani şi să aibă o vechime de cel puţin 10 ani.

Astfel, "pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma concursului organizat de către comisia constituită în acest scop".

Un nou articol introdus prevede că "ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la "procurorul ierarhic superior" în cazul infracţiunilor de competenţă Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia".

Comisia specială a respins propunerile USR şi PNL privind eliminarea prevederilor referitoare la constituirea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

În schimb, membrii comisiei au introdus, la propunerea PSD, mai multe prevederi referitoare la detaşarea ofiţerilor sau agenţilor de poliţie pentru funcţionarea secţiei speciale.

"În vederea desfăşurării activităţilor specifice prevăzute de Codul de procedură penală, în cadrul Secţiei funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Secţiei, în limita posturilor prevăzute de lege. Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora. Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se face prin ordin al procurorului şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie", prevede textul adoptat.

De asemenea, aceştia au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător de drepturile prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei. Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Membrii comisiei au mai decis, la propunerea PSD, abrogarea prevederii potrivit căreia "în situaţia în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, sesizările se conexează".

De asemenea, comisia a mai abrogat, ca urmare a deciziei CCR, şi prevederea care permitea continuarea detaşărilor pe perioada exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului UE.

Astfel, textul abrogat din OUG 92/2018 stipula că "Prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (11) şi (12) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România. - articol abrogat ca urmare a deciziei CCR.

În şedinţa precedentă, comisia a adoptat un amendament potrivit căruia judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie şi în cazul neîndeplinirii condiţiei privind buna reputaţie.

Comisia nu a modificat prevederea referitoare la pensionarea judecătorilor şi procurorilor. Potrivit OUG 92, pensionarea la 20 de ani vechime în magistratură a fost amânată până la 1 ianuarie 2020. Secretarul de stat Mariana Moţ de la Ministerul Justiţiei a precizat că s-a dispus prorogarea intrării în vigoare a acestei dispoziţii până când CSM va face o evaluare a numărului magistraţilor care ar beneficia de această prevedere. Preşedintele comisiei, Florin Iordache, a arătat că se aşteaptă din partea CSM o evaluare, până când proiectul ajunge în dezbaterea Senatului, care este for decizional. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu; editor online: Magdalena Tănăsescu)