Proiect de lege privind parteneriatul civil, depus la Parlament
Un proiect de lege privind parteneriatul civil în România a fost depus miercuri la Parlament, a anunţat deputatul independent Adrian Dohotaru, co-iniţiator alături de zeci de parlamentari din PSD, USR, PNL şi UDMR.
"Parteneriatul civil recunoaşte dreptul la viaţa de familie atât pentru cuplurile heterosexuale, cât şi pentru cuplurile LGBTQ. (...) Parteneriatul civil oferă drepturi comune cuplurilor care aleg să convieţuiască sub această formă, reglementând aspecte precum: drepturile succesorale, sancţionarea violenţei domestice, obligaţia de întreţinere a partenerului aflat în incapacitate, regimul bunurilor, recunoaşterea facilităţilor fiscale sau a beneficiilor sociale acordate de stat", se arată într-un comunicat transmis de către Adrian Dohotaru.
Conform aceleiaşi surse, cea mai mare parte a statelor membre în Uniunea Europeană au legalizat parteneriatul civil sau căsătoria între persoanele de acelaşi sex, oferind astfel protecţie legală pentru aceste familii.
"Faţă de anul 1990, există schimbări majore în comportamentele populaţiei referitoare la cuplu, viaţă sexuală, căsătorie: românii se căsătoresc mai puţin frecvent şi mai târziu, au tot mai puţini copii, la vârste mai înaintate, trăiesc în gospodării mai restrânse şi nu întotdeauna de tip familial. Astfel, naşterile în afara căsătoriei reprezentau 31,2% din total în anul 2014, faţă de 17% în 1993. În ceea ce priveşte românii care trăiesc în parteneriat neînregistrat, aceştia reprezintă un procent constant din populaţie începând de la Recensământul din anul 2002 până în prezent - 3,5% din populaţie. Mai mult, anchetele sociologice estimează ponderi cel puţin duble ale acestora (între 7-10%). Dată fiind absenţa recunoaşterii legale pentru parteneriatul civil precum şi stigma pe care de obicei societatea o proiectează asupra concubinajului, datele raportate ar trebui luate în considerare ca un prag minim", se arată în expunerea de motive.
Conform proiectului, condiţiile pentru încheierea parteneriatului civil sunt: partenerii au împlinit vârsta de 18 ani; cel puţin unul dintre parteneri este cetăţean român sau este cetăţean străin sau apatrid cu reşedinţa în România de cel puţin un an; niciunul dintre parteneri nu este căsătorit sau înregistrat ca partener civil.
Parteneriatul civil se încheie în baza consimţământului personal şi liber exprimat al viitorilor parteneri, printr-o declaraţie încheiată în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute, în faţa unui notar public. Declaraţia de parteneriat civil nu poate fi dată prin mandatar, prevede proiectul.
Alături de consimţământul viitorilor parteneri, în declaraţia de parteneriat civil, aceştia vor declara pe propria răspundere, în mod obligatoriu: că nu există niciun impediment legal la încheierea parteneriatului civil, că şi-au comunicat reciproc starea sănătăţii; că nu există în vigoare nicio căsătorie şi niciun parteneriat civil din care să fie parte.
După verificarea îndeplinirii cerinţelor legale, notarul public va proceda la autentificarea declaraţiei de parteneriat civil sau va întocmi o Încheiere de respingere, după caz. Câte un duplicat al declaraţiei de parteneriat civil se va transmite pentru înregistrare, în ziua întocmirii actului sau cel târziu a doua zi, de către notarul public instrumentator, pe cheltuiala părţilor, în: Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Parteneriatelor Civile, Registrul Naţional Notarial al Regimurilor Matrimoniale; Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Liberalităţilor; serviciului de stare civilă de la primăria în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi au reşedinţa viitorii parteneri, pentru a fi înregistrat în registrele de stare civilă şi pentru eliberarea Certificatului de Parteneriat civil.
Fiecare partener îşi păstrează numele avut înaintea încheierii parteneriatului civil, prevede proiectul.
În materia moştenirii, partenerul supravieţuitor este asimilat soţului supravieţuitor, cu excepţia cazului în care partenerii renunţă, în mod expres, în cadrul declaraţiei de parteneriat civil, la vocaţia succesorală reciprocă. În materia pensiei de urmaş şi a altor drepturi de asigurări sociale, partenerul supravieţuitor este asimilat soţului supravieţuitor.
Partenerii sunt asimilaţi soţilor în materia: asistenţei sociale, asigurărilor sociale, asigurărilor de sănătate, drepturilor pacientului, accesului la servicii, impozitelor şi taxelor, prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a altor fapte de natură penală sau contravenţională săvârşite asupra unui membru de familie.
Partenerul aflat în întreţinerea partenerului asigurat beneficiază de asigurare medicală în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, obţinând calitatea de co-asigurat. În cazul spitalizării sau decesului unuia dintre parteneri, celălalt partener este considerat aparţinător şi membru de familie.
Până la încetarea sau desfacerea parteneriatului civil, partenerii îşi datorează reciproc întreţinere înaintea celorlalţi obligaţi. Partenerul are dreptul la întreţinere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de încheierea parteneriatului civil ori în timpul acestuia; el are drept la întreţinere şi atunci când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la data încetării sau desfacerii parteneriatului civil, însă numai dacă incapacitatea se datorează unei împrejurări în legătură cu parteneriatul civil.
Partenerii sunt asimilaţi soţilor în relaţiile care au loc în justiţie, în orice materie. Partenerii sunt asimilaţi soţilor în stabilirea incompatibilităţilor la numirea în anumite funcţii şi în materia conflictului de interese.
Partenerul beneficiază de 3 zile de concediu cu plată în caz de deces sau boală gravă a celuilalt partener. Angajatorul este obligat să ţină cont în stabilirea concediilor dacă cei doi parteneri lucrează în acelaşi loc. Partenerii pot beneficia de maxim 5 zile de concediu cu plată în urma încheierii parteneriatului civil.
În cadrul parteneriatului civil între persoane de sex diferit: partenerii nu sunt asimilaţi soţilor în ceea ce priveşte stabilirea filiaţiei fireşti faţă de copii. Paternitatea copiilor născuţi sau concepuţi în timpul parteneriatului se stabileşte potrivit dispoziţiilor din materia filiaţiei paterne din afara căsătoriei. Partenerul are obligaţia de a asigura protecţia şi bunăstarea copiilor celuilalt partener care locuiesc şi sunt îngrijiţi şi educaţi împreună de cei doi parteneri. Partenerul de sex diferit desemnat ca persoană care se ocupă de întreţinerea copilului are dreptul de a reprezenta copilul în relaţiile cu instituţiile educaţionale, medicale şi sociale, în lipsa părintelui biologic.
Partenerii din parteneriatul civil între persoane de acelaşi sex nu pot adopta.
În cazul procesului de obţinere a cetăţeniei române, cei doi parteneri sunt asimilaţi soţilor, beneficiind de prevederile art.8 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Oricare dintre cei doi parteneri are dreptul de a continua contractul de închiriere a locuinţei în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia.
Parteneriatul civil se desface în următoarele condiţii: prin acordul comun al celor doi parteneri manifestat printr-un act de încetare a parteneriatului civil încheiat în formă autentică; prin comunicarea deciziei unilaterale a unuia dintre parteneri de încetare a parteneriatului civil întocmită în formă autentică.
Cuplurile care au încheiat parteneriate civile în mod legal pe teritoriul altor state beneficiază de recunoaşterea statutului lor pe teritoriul României şi de aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi cuplurile care au încheiat un parteneriat civil în România. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Proiect privind închiderea operațională și financiară a PNRR, adoptat de plenul Senatului
Plenul Senatului a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind închiderea operațională și financiară a Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind înregistrate 91 de voturi 'pentru', 24 'împotrivă' și șapte abțineri. Conform expunerii de motive, necesitatea reglementării decurge din încheierea, la data de 31 aug
Modificări legislative în privința incompatibilităților personalului contractual din administrație, adoptate de Senat
Plenul Senatului a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru abrogarea unor dispoziții din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, în forma aprobată la Camera Deputaților. S-au înregistrat 82 de voturi 'pentru', 19 'împotrivă' și 21 de abțineri. Potrivit raportului aprobat în comisia de specialitate,
Senat: Proiectul privind revenirea la regimul de degrevare de norma didactică, adoptat cu amendamente
Plenul Senatului a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind revenirea la regimul de degrevare de norma didactică pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control, cu amendamente. S-au înregistrat 119 voturi 'pentru', două 'împotrivă' și o abținere. Propunerea legislativă modifică și c
Senatul a reexaminat Legea privind prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun păstrând forma trimisă la promulgare
Plenul Senatului a reexaminat, miercuri, Legea pentru modificarea și completarea OUG nr.81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor bruni asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Senatorii au aprobat raportul suplimentar
Plenul Senatului a reexaminat Legea integrității și a adoptat forma votată în Camera Deputaților, după reexaminare
Plenul Senatului a reexaminat, miercuri, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității (PLx 464/2026), ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august. Senatorii au votat pentru aprobarea raportului de admitere a legii în forma adoptată după reexaminare de Camera Deputaților.
Camera Deputaților/ Modificări legislative în privința incompatibilităților personalului contractual din administrație
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect de modificare a Codului administrativ prin care este eliminată asimilarea personalului contractual din administrația publică cu funcționarii publici în ceea ce privește regimul incompatibilităților. Totodată, sunt eliminate prevederile care îi obligau pe aleșii locali să aleagă între mandatu
Camera Deputaților/ Proiectul privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile în sectoarele industriei și transporturilor - adoptat
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu
Deputații au respins proiectul privind utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale
Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, proiectul de lege privind utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, care prevedea extinderea protecției pentru angajații unor operatori economici de interes strategic. Proiectul avea ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 6/2026, prin care se urmărea cons
Camera Deputaților/ Cererea de reexaminare cu privire la proiectul privind regimul ariilor naturale protejate - respinsă
Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, cererea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan cu privire la proiectul de lege care modifică regimul ariilor naturale protejate și normele privind conservarea habitatelor naturale, florei și faunei sălbatice. În urma respingerii cererii de reexaminare, proiectul rămâne &
Liderul senatorilor USR: În legea salarizării trebuie găsit un echilibru între presiunea socială și presiunea bugetară
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, consideră că, în privința legii salarizării, trebuie găsit un echilibru între presiunea socială și cea bugetară. 'Cu siguranță între presiunea socială și presiunea bugetară trebuie să găsim un echilibru. În acest moment, considerăm că nu avem echilibru. (...) Îmi amintesc că a fost acest a
Liderul senatorilor USR anunță că parlamentarii formațiunii au depus un nou proiect privind integritatea
Parlamentarii USR au depus un nou proiect privind integritatea, fără 'amendamentul anti-Fritz', a anunțat, marți, liderul senatorilor partidului, Sorin Șipoș. 'Uniunea Salvați România își dorește să salveze banii, 770 de milioane, pe jalonul PNRR aferent legii ANI, drept pentru care astăzi am depus o nouă lege curată, fără amendamentul
Forțele Navale: S-a început instalarea unui sistem de protecție pentru Portul militar Constanța
Viceamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale, a afirmat, marți, că săptămâna aceasta a fost începută în Portul militar Constanța instalarea unui sistem de protecție compus din senzori de supraveghere, de descoperire la suprafață, în aer și submers. Declarația a fost făcută în cadrul ședinței Comisiei pentru a
Grindeanu: Încă nu există un punct de vedere comun între Ministerele Muncii, Sănătății și Educației pe legea salarizării
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat, luni, că încă nu s-a ajuns la un punct de vedere comun între Ministerele Muncii, Educației și Sănătății pe proiectul legii salarizării unitare, iar în aceste condiții va fi foarte greu ca acest proiect să mai fie adoptat în timp util, astfel încât România să nu piardă ban
Grindeanu: Cei de la USR au făcut o alianță cu AUR în plenul Camerei Deputaților la legea integrității
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a susținut, luni, că, în ședința de plen, la votarea legii integrității, USR și AUR au făcut o majoritate împotriva acestui act normativ, deci a jalonului PNRR. 'În primul rând, țin să le mulțumesc celor care au votat pentru această lege și aici aș vrea să fac o men
Legea integrității reexaminată - adoptată de plenul Camerei Deputaților
Plenul Camerei Deputaților a reexaminat, luni, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august. S-au înregistrat 183 de voturi 'pentru', 84 'împotrivă' și trei abțineri. Anterior, comisiile ju






