Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis, marţi, la dezbaterea pe proiectul de lege privind combaterea spălării banilor, interzicerea emiterii de acţiuni la purtător şi ca asociaţiile şi fundaţiile să fie obligate să raporteze instituţiilor statului toţi beneficiarii.

Deputaţii jurişti au adoptat mai multe amendamente în acest sens la proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, aprobat anterior la Senat.

Raportul a întrunit 19 voturi "pentru", 15 - "împotrivă" şi două abţineri. Reprezentanţii Opoziţiei au anunţat că au votat împotrivă.

În acest context, raportul Comisiei juridice urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Proiectul transpune mai multe directive europene referitoare la combaterea spălării banilor.

Potrivit textelor adoptate, la data intrării în vigoare a prezentei legi se interzice emiterea de noi acţiuni la purtător şi efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător existente, sub sancţiunea nulităţii absolute.

"Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi convertite în acţiuni nominative şi actul constitutiv actualizat va fi depus la Oficiul Registrului Comerţului. Deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător le vor depune la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. La data expirării termenului, consiliul de administraţie al societăţii va înscrie pe titluri şi în registrul acţionarilor numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul acţionarului persoană fizică, sau denumirea, sediul, numărul de înmatriculare şi codul unic de înregistrare ale acţionarului persoană juridică, după caz. Acţiunile la purtător nedepuse la sediul societăţii emitente se anulează de drept la data expirării termenului prevăzut, cu consecinţa reducerii corespunzătoare a capitalului social. Neîndeplinirea, până la expirarea termenului, a obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora. La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii", prevede textul adoptat.

Comisia juridică a mai decis ca persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante să fie considerate persoane expuse public în sensul acestei legi. Aceştia sunt: şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat, membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare, membri ai organelor de conducere ale partidelor politice, membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac, membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale, ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate, membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale, directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.

Astfel, membrii comisiei au înlocuit termenul de persoane expuse politic cu cel de persoane expuse public.

Membrii familiei persoanei expuse public sunt, în sensul prezentei legi, soţul persoanei expuse public sau concubinul acesteia/ persoana cu care aceasta se află în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, copiii şi soţii ori concubinii acestora, persoanele cu care copiii se află în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, părinţii.

Textul proiectului prevede că aceste persoane nu mai sunt considerate expuse public după împlinirea unui an de la data la care persoana a încetat să mai ocupe o funcţie publică importantă.

Entităţile raportoare aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, inclusiv în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienţi ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse public, inclusiv pentru o perioadă de cel puţin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcţie publică importantă.

Entităţile raportoare au obligaţia de a aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei la stabilirea unei relaţii de afaceri, la efectuarea tranzacţiilor ocazionale în valoare de cel puţin echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele şi la tranzacţiile ocazionale care "constituie un transfer de fonduri astfel cum este definit de art. 4 pct. 9 din Regulamentul UE 2015/847 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 mai 2015 privind informaţiile care însoţesc transferurile de fonduri şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 în valoare de peste 1.000 euro".

Comisia a mai stabilit ca asociaţiile şi fundaţiile să fie obligate să raporteze instituţiilor statului, printre care şi Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, toţi beneficiarii finali. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)