Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat marţi că în perioada în care a fost supravegheat nu a primit informaţii de la Serviciul de Protecţie şi Pază că ar face obiectul unor măsuri de monitorizare din partea Procuraturii prin Serviciul Român de Informaţii.

"La nedumerirea pe care o aveţi în legătură cu prestaţia SPP v-am răspuns foarte clar, lipsit de echivoc, că în perioada în care am avut parte de această supraveghere nu am primit informaţii potrivit cărora aş face obiectul unor măsuri de supraveghere din partea Procuraturii prin Serviciul Român de Informaţii. Nu am avut din partea SPP nicio semnalizare care să îmi indice că sunt obiectul unei astfel de supravegheri pe perioada cât am beneficiat de serviciile SPP. Acest lucru poate să presupună mai multe variante. Una din variante este că serviciile care făceau aceste operaţiuni erau atât de discrete încât reuşeau, precum musca, să nu fie văzute nici de SPP. Intrau poate pe burlan şi pe burlan nu era asigurată niciun fel de pază. Ca în filme", a afirmat Tăriceanu, la audierea sa din Comisia parlamentară de anchetă a SPP.

El a precizat că a primit "în urmă cu ceva timp" o informare de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care a fost înştiinţat "de o serie de interceptări" care s-au făcut în ceea ce priveşte persoana sa.

"Nu pot să vă spun mai mult, pentru că Parchetul de pe lângă Înalta Curte nu a detaliat când, care au fost perioadele când s-a făcut urmărirea mea, care au fost mijloacele tehnice care au fost folosite, ş.a.m.d. E o problemă care rămâne de verificat în ceea ce priveşte mijloacele tehnice, în ziua de astăzi se pot face interceptări de conversaţii nu numai de convorbiri telefonice şi prin alte modalităţi decât plantarea unui microfon. Există diferite modalităţi. Sigur că telefonul, televizorul pot să fie folosite ca mijloace de interceptare în mod curent, acesta este rezultatul tehnologiilor care au evoluat", a spus Tăriceanu.

Şeful Senatului a menţionat că, pe lângă aceste informaţii de la PÎCCJ, are în acelaşi timp un dosar în care a fost acuzat de mărturie mincinoasă şi a fost achitat în primă instanţă la Înalta Curte.

"Acest dosar se bazează pe ascultări telefonice care au început la finele anului 2008 şi au continuat până în 2016. Această supraveghere care s-a manifestat pe toate palierele, aşa cum am primit informaţii oficiale, această supraveghere a fost încuviinţată în a se realiza sub toate formele - cu mijloace audio, video, ambientale, urmărire în afara domiciliului, ş.a.m.d. Având în vedere această practică, am deschis acţiune la ÎCCJ privind nelegalitatea mijloacelor de urmărire la care am făcut referire. Pentru că astfel de mijloace de urmărire se folosesc în cazuri cu totul şi cu totul speciale şi ele au fost în general motivate de activităţi de terorism, atentat la siguranţa naţională, ceea ce nu era cazul. Această acţiune pe care am deschis-o la Înalta Curte a fost respinsă, considerând ÎCCJ că au existat motive legale pentru ca judecătorul care a dat încuviinţarea realizării acestor ascultări să procedeze ca atare", a susţinut Tăriceanu.

Preşedintele Senatului a adăugat că, în aceste condiţii, se pune problema unei "coliziuni între aceste activităţi de supraveghere, realizate probabil de Procuratură prin intermediul serviciilor de informaţii, în speţă al SRI, şi obligaţiile SPP".

Călin Popescu-Tăriceanu este audiat marţi la Comisia parlamentară de anchetă a SPP pentru a da detalii în legătură cu cei şapte ani în care ar fi fost interceptat, potrivit unor informaţii care au fost furnizate de fostul director al Serviciului de Protecţie şi Pază Dumitru Iliescu la audierea în comisie. AGERPRES/(A - autor: Sorin Peneş, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)