Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, marţi, referindu-se la proiectul referitor la evaziunea fiscală, că într-o ţară modernă este nevoie să se pună accent în legislaţie mai mult pe latura preventivă, fără ca latura represivă să fie cu totul desconsiderată.

"În România, există mai multe genuri de abordare. Accentul până în prezent la noi s-a pus pe latura represivă a statului, pe funcţia represivă a statului şi a legislaţiei. Eu cred că într-o ţară modernă, fără ca această latură să fie cu totul desconsiderată, este nevoie de a pune accent mai mult pe latura preventivă. Până la urmă, ce-i mai important? Să-i aplic o pedeapsă privativă de libertate unei persoane sau să-i atribui o pedeapsă, dar să recuperez prejudiciul?", a răspuns Tăriceanu, întrebat în legătură cu proiectul referitor la evaziunea fiscală adoptat în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

În opinia sa, în societate este importantă recuperarea prejudiciului, dar este importantă şi "funcţia de corecţie".

"Eu cred că pentru societate este importantă şi recuperarea prejudiciului şi funcţia de corecţie pe care trebuie să o vadă cel care este vinovat prin pedeapsa care i se aplică. Dar, trebuie să avem în vedere şi recuperarea prejudiciului, aşa cum se întâmplă peste tot în ţările evoluate. Accentul se pune, în primul rând, pe acest element", a explicat Tăriceanu, adăugând că aceste două laturi nu se exclud.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat marţi raport de adoptare proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu mai multe amendamente.

Potrivit unui amendament adoptat de deputaţi, "în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzută la art. 8 şi 9, dacă este stabilită prin hotărâre judecătorească obligaţia inculpatului de a acoperi în termen de un an de la pronunţarea sentinţei prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalizările, instanţa poate dispune o singură dată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere". "În situaţia în care condamnatul nu acoperă suma dispusă în termenul stabilit, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se va transforma în pedeapsa închisorii cu executare", mai stipulează proiectul.

Deputaţii jurişti au mai adoptat un amendament care prevede că, în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, se va dispune, o singură dată, renunţarea la urmărirea penală.

În cazul aceloraşi infracţiuni de evaziune fiscală, dacă, în cursul judecăţii până la terminarea cercetării judecătoreşti, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, instanţa va dispune, o singură dată, pedeapsa amenzii penale.

Articolul 8 al Legii nr. 241/2005 prevede: "constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat".

Articolul 9 din acelaşi act normativ stipulează: "constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală".

Proiectul de lege urmează să intre în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional. AGERPRES/(A - autor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, imagine: Marian Vlăduţ, redactor video: Marilena Stănescu, grafician: Andrei Cârlan, editori online: Alexandru Cojocaru, Ada Vîlceanu)