Senatul a respins, în această săptămână, moţiunea simplă împotriva ministrului Transporturilor iniţiată de PNL şi USR şi a adoptat, printre altele, o propunere legislativă prin care le vor fi acordate unele facilităţi persoanelor eliberate din închisoare care fac parte din categorii defavorizate.

* Moţiunea simplă împotriva ministrului Transporturilor, Lucian Şova, intitulată "România sub orânduirea PSD - Ruşinea Europei la infrastructura de transport", a fost respinsă, marţi, în plenul Senatului.

În favoarea moţiunii s-au exprimat 40 de senatori, 64 au fost împotrivă şi opt s-au abţinut. Votul a fost secret cu bile.

Cei 35 de iniţiatori, senatori PNL şi USR, susţin că ministrul Transporturilor "a adus în stare de dezastru sectorul rutier şi calea ferată din România". Ei au atras atenţia, totodată, asupra blocajelor zilnice din trafic în aproape toate localităţile din ţară, dar mai cu seamă în municipii şi oraşe.

Semnatarii moţiunii au cerut demisia ministrului Şova.

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a respins acuzaţiile Opoziţiei, calificând depunerea moţiunii drept un demers politicianist. El a declarat că ministerul pe care îl conduce se află pe locul al doilea în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, după Ministerul Agriculturii. Potrivit lui Şova, nu există riscul dezangajării fondurilor europene alocate sectorului de Transporturi în cadrul actualei perioade de finanţare.

* Senatul a adoptat, în această săptămână, o iniţiativă legislativă care prevede ca persoanele care sunt eliberate din închisoare şi care provin din categorii defavorizate să beneficieze de o serie de facilităţi în scopul integrării sociale.

Potrivit propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, persoanele identificate în urma raportului întocmit de consilierul de probaţiune ca fiind vulnerabile sau persoanele care fac parte dintr-o categorie defavorizată, conform Legii 292/2011, beneficiază de o serie de facilităţi din momentul eliberării.

Aceste facilităţi constau în ajutoare în natură: încălţăminte, îmbrăcăminte, medicamente, după caz, acordate la ieşire de administraţia locului de detenţie; un loc temporar, pe o perioadă de trei luni, într-un centru pentru persoanele fără adăpost, acolo unde este cazul; masă acordată la cantina socială sau o alocaţie de hrană, pe o durată de trei luni, pe raza judeţului în care persoana eliberată este domiciliată sau îşi are reşedinţa; bilete sau legitimaţii gratuite pe mijloacele de transport în comun urban şi interurban, timp de trei luni.

Proiectul de lege a fost semnat de senatori şi deputaţi de la PSD printre care Robert Cazanciuc, Oana Florea, Florin Manole, Eugen Nicolicea şi Liviu Pleşoianu.

Actul normativ, adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată cu 93 de voturi "pentru" şi unul "împotrivă", va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

* Plenul Senatului a respins în această săptămână proiectul de modificare a legii privind votul prin corespondenţă, în sensul utilizării lui "doar cu ocazia alegerilor parlamentare şi a celor prezidenţiale".

Potrivit raportului dat de Comisia pentru administraţie şi de cea juridică, respins de senatori cu 72 de voturi "pentru", 28 "împotrivă", "propunerea legislativă are implicaţii directe asupra drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice şi poate duce la atingeri grave ale dreptului la viaţa privată a cetăţenilor şi încălcarea Regulamentului Parlamentului European privind protecţia persoanelor fizice în ceea priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal".

Proiectul pentru modificarea şi completarea Legii 288/2015 privind votul prin corespondenţă, a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, a Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente este iniţiat de parlamentari USR şi PNL.

Aceştia au propus extinderea votului prin corespondenţă cu ocazia alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, "întrucât ultimele alegeri prezidenţiale sunt dovada că alegătorul român prezintă un interes mai mare faţă de acest tip de scrutin, iar problemele apărute în 2014 cu votul românilor din afara graniţelor au avut un impact negativ semnificativ, asupra încrederii românilor în sistemul electoral.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

* Senatul a prelungit, în şedinţa plenului de miercuri, de la 45 la 60 de zile termenul de dezbatere pentru proiectul de lege privind parteneriatul civil, iniţiat de deputatul independent Oana Bîzgan.

Actul normativ prevede că parteneriatul civil se va oficializa prin intermediul primăriilor.

"Încheierea unui parteneriat civil se realizează într-o incintă oficială a primăriei sau orice alt amplasament adecvat, în funcţie de decizia registratorului asupra cererii părţilor de a legaliza încheierea în alt amplasament. Pentru încheierea unui parteneriat civil în incinta oficială a primăriei nu se percepe taxă. Pentru încheierea unui parteneriat civil în alt amplasament se percepe o taxă specială stabilită prin hotărâre a consiliului local al unităţii administrativ-teritoriale respective", stipulează proiectul.

Senatul este prima Cameră sesizată pentru acest proiect de lege.

* Senatul a adoptat tacit, în şedinţa plenului de miercuri, propunerea legislativă prin care se abrogă alineatele (3) şi (4) ale art. 25 din Legea 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, în sensul că membrii Consiliului de Administraţie al BNR şi personalul acesteia însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială vor răspunde civil şi penal.

Cele două alineate, propuse spre abrogare, stipulează că "membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială. Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute anterior se suportă de Banca Naţională a României".

Iniţiatorul propunerii legislative, senatorul ALDE Daniel Zamfir, la data depunerii iniţiativei membru al PNL, susţine în expunerea de motive că cele două alineate "statuează un regim privilegiat pentru aceste categorii de personal, un nou tip de imunitate care este de natură să creeze un dezechilibru în ceea ce priveşte răspunderea tuturor cetăţenilor în faţa legii în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, imunitate ce excede cadrului constituţional".

Potrivit lui Zamfir, prin adoptarea actului normativ propus "se corectează un derapaj legislativ care poate conduce la o încălcare a principiului constituţional al egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii". AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu,  online: Simona Aruştei)