Senatul a adoptat tacit, în şedinţa plenului de miercuri, propunerea legislativă prin care se abrogă alineatele (3) şi (4) ale art. 25 din Legea 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, în sensul că membrii Consiliului de Administraţie al BNR şi personalul acesteia însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială vor răspunde civil şi penal.

Nota de adoptare tacită pentru acest proiect, care avea ca termen de dezbatere şi vot data de 27 septembrie, a fost citită în plen de preşedintele de şedinţă, senatorul PSD Claudiu Manda.

Cele două alineate, propuse spre abrogare, stipulează că "membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială. Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute anterior se suportă de Banca Naţională a României".

Iniţiatorul propunerii legislative, senatorul ALDE Daniel Zamfir, la data depunerii iniţiativei senator PNL, susţine în expunerea legislativă că cele două alineate "statuează un regim privilegiat pentru aceste categorii de personal, un nou tip de imunitate care este de natură să creeze un dezechilibru în ceea ce priveşte răspunderea tuturor cetăţenilor în faţa legii în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, imunitate ce excede cadrului constituţional".

"Practic, prin menţinerea acestor prevederi în Legea privind Statutul BNR, putem vorbi despre o lipsă de asumare a responsabilităţii factorilor decizionali din cadrul BNR, în condiţiile în care aceştia nu răspund în faţa legii pentru decizii de importanţă majoră asupra societăţii şi economiei româneşti", a adăugat Zamfir în expunerea de motive.

Iniţiatorul mai susţine că prin adoptarea actului normativ propus "se corectează un derapaj legislativ care poate conduce la o încălcare a principiului constituţional al egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii".

De asemenea, Senatul a adoptat tacit şi propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari UDMR, prevede ca în cazul deciziilor de invalidare ale Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care funcţionează în cadrul Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţii, reclamantul să se poată adresa instanţelor judeţene competente pe raza cărora se află domiciliul, reşedinţa sau sediul acestuia, şi nu doar Tribunalului Bucureşti, cum prevede în prezent legea.

Ambele acte normative vor intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)