Preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Franţa din Senat, Titus Corlăţean, a evocat, în cadrul unei întrevederi cu o delegaţie a Grupului parlamentar de prietenie cu România din Senatul francez, caracterul "strâns" şi "deosebit de activ" al relaţiilor bilaterale în anul Centenar, multitudinea domeniilor de cooperare şi consistenţa colaborării reflectate în cadrul Parteneriatului strategic dintre cele două ţări.

Delegaţia parlamentară din Franţa, condusă de preşedintele Grupului de prietenie cu România, Bernard Fournier, vizitează ţara noastră la invitaţia senatorului Titus Corlăţean în perioada 24 - 28 septembrie, informează un comunicat de presă transmis miercuri de Senat.

Corlăţean a reliefat, în cadrul întrevederii avute marţi, importanţa valorizării filonului francofon, inclusiv în contextul exercitării Preşedinţiei Consiliului UE, precum şi relevanţa cooperării descentralizate în consolidarea relaţiilor dintre cele două ţări. El a insistat asupra rolului diplomaţiei parlamentare în promovarea, în continuare, în beneficiul cetăţenilor, a tuturor proiectelor de interes bilateral şi european.

Delegaţia franceză a exprimat dorinţa de a susţine eforturile Parlamentului României în gestionarea dimensiunii parlamentare a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi a subliniat, în context, relevanţa cooperării descentralizate, precizează comunicatul citat.

Corlăţean, care este şi preşedinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului UE, s-a referit la abordarea "constructivă" şi "ambiţioasă" în domeniu, menţionând stadiul pregătirilor, cooperarea strânsă cu actorii guvernamentali implicaţi, precum şi cele patru teme care vor constitui baza viitorului program de priorităţi.

"A subliniat că priorităţile pe care România le are în vedere pe durata mandatului său de Preşedinţie reflectă domenii pe care agenda europeană se concentrează în această perioadă, de avansare către încheierea actualei legislaturi europene şi în care interesele şi poziţiile naţionale ale României şi Franţei converg. De asemenea, a arătat că opţiunea părţii române în privinţa priorităţilor este generată de dorinţa de a veni în întâmpinarea aşteptărilor cetăţenilor europeni la provocările curente cu care Uniunea Europeană se confruntă", se arată în comunicat.

Titus Corlăţean a menţionat în acest sens politica agricolă comună, politica de coeziune şi conectivitatea; securitatea internă şi obiectivul aderării României la Spaţiul Schengen; consolidarea posturii de actor global al Uniunii şi interesul crescut al României pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în vecinătatea imediată, respectiv pe dimensiunea estică/Republica Moldova şi în regiunea Balcanilor de Vest.

De asemenea, el a evidenţiat interesul deosebit pe care Parlamentul îl acordă menţinerii în programul final de priorităţi ale Preşedinţiei române a capitolului dedicat promovării şi apărării valorilor comune europene, menţionând în acest sens importanţa combaterii rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului şi antisemitismului.

"S-a referit la egalitatea de tratament în plan european între statele membre, subliniind, în context, importanţa susţinerii pentru aderarea României la spaţiul Schengen, ca modalitate de atingere a obiectivului consolidării frontierelor externe ale Uniunii Europene", se mai arată în comunicatul Senatului.

La întrevedere au participat membri ai Grupului parlamentar de prietenie cu Franţa din Senatul României. AGERPRES/(AS - autor: Claudia Stănescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)