Legea achiziţiilor publice nu este propice cercetării ştiinţifice, a declarat, marţi, academicianul Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH) şi al proiectului laserului ELI-NP, cu prilejul întâlnirii cu membrii Comisiilor de învăţământ din Camera Deputaţilor şi Senat.

"Sunt probleme care sunt cronice sistemului de cercetare. Ne-am lovit de aceste probleme în mod pregnant în implementarea acestui proiect. Una dintre probleme care pe termen scurt poate că nu va fi folositoare pentru implementarea proiectului ELI, dar pe termen lung sigur va fi folositoare este Legea achiziţiilor publice, care nu este propice cercetării ştiinţifice. Nu putem face colaborări cu centre din lume pentru că îi obligăm să vină la licitaţie iar universităţile respective, care au personalitate juridică, refuză să vină pentru câteva zeci de mii de euro să depună întreaga documentaţie necesară achiziţiei publice", a afirmat Zamfir.

Procedura prin care sunt angajaţi cercetători este complicată, a evidenţiat el, dând ca exemplu un profesor emerit american care nu poate lucra în România pentru că nu are diplomă de bacalaureat.

"Aceasta este una dintre probleme, a doua problemă cu care România trebuie să se adapteze de urgenţă modalităţii de abordare a cercetării ştiinţifice din celelalte ţări ale lumii. Trebuie să ne deschidem, nu se poate face cercetare ştiinţifică numai cu personalul dintr-o ţară. Să îi iei pe toţi care sunt mai buni fie că sunt din ţări dezvoltate, fie că sunt din ţări în curs de dezvoltare. (...) Trebuie să ne deschidem ca procedura să fie mult simplificată. Este mult prea complicată, greoaie. (...) În alte ţări, orice cercetător se angajează ca un localnic, fără dificultăţi atât de mari de recunoaştere a tuturor diplomelor, începând cu bacalaureat şi terminând cu doctoratul. Avem ca exemplu un cercetător din SUA, profesor emerit, care s-a hotărât să vină în România, numai că avem dificultăţi, nu putem să îl angajăm pentru că nu are diplomă de bacalaureat. Deci, conform legii, în România nu poate să devină cercetător iar în SUA nu există bacalaureat. Respectivul profesor a terminat Colegiul la Princeton şi are doctoratul la Harvard", a arătat academicianul.

Potrivit acestuia, laserul de la Măgurele este în continuă testare, fiind cel mai puternic din lume.

"Există un echipament care este în întârziere, laserul este exact aşa cum ne-am programat. (...) Este un consorţiu european condus de Institutul de Fizică Nucleară din Italia, sunt în întârziere cu instalarea echipamentelor, care sunt conform contractului câştigat prin procedură de achiziţie publică. (...) Ei, sub diverse pretexte, nu vin să înceapă instalarea şi se poate anula contractul. Acum sunt penalităţi de întârziere, plătesc acele penalităţi, dar interesul nostru este să iasă echipamentul", a susţinut directorul.

Preşedintele Comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor, Camelia Gavrilă, a spus că nu politica înseamnă putere, ci ştiinţa înseamnă putere iar asemenea "oaze de cercetare", precum cea de la Măgurele, pot constitui motive pentru tineri ca după experienţele din exterior să se întoarcă pentru a cerceta în ţară.

"Sunt îngrijorat astăzi când aflu de la domnul academician că încă mai avem de lucru pe Legea achiziţiilor publice şi dacă forma finală a legii nu ne ajută să dezvoltăm şi acest proiect foarte bine, înseamnă că noi în Parlament trebuie să venim cu modificări şi completări constructive. Aflu cu tristeţe că o companie din Italia îşi permite să plătească penalităţi pentru dezvoltarea unui proiect european în detrimentul unui proiect local şi eu cred că de aici, de la această întâlnire, ar trebuie să plecăm toţi cu un singur mesaj - unul dintre ele. Eu v-aş propune din start o adresă către Comisia Europeană din partea ambelor comisii, semnată de către toţi parlamentarii, şi de la putere, şi din opoziţie, să vedem de ce o firmă preferă să nu îşi respecte contractul cu România, preferă să plătească penalităţi zilnice de 6.000 de euro şi în acelaşi timp îşi permite să dezvolte local în Italia un alt proiect, care se pare sau nu de pe surse că este asemănător", a declarat preşedintele Comisiei de învăţământ a Senatului, Liviu Pop.

Secretarul de stat în Ministerul Cercetării şi Inovării Lucian Georgescu a afirmat că veniturile cercetătorilor români pe proiecte de cercetare sunt comparabile cu cele ale cercetătorilor din vestul Europei.

Senatorul PSD Ecaterina Andronescu consideră că este necesară o lege care să rezolve problemele cu care se confruntă platformele de cercetare.

"Poate că ar merita să facem o lege pentru această platformă de la Măgurele sau pentru alte platforme de cercetare din ţară şi în felul acesta, prin această lege, am putea să rezolvăm problemele cu care se zbat acum şi pe care nu le pot rezolva şi asta ţine de noi. Dacă tot am venit aici, cred că lucrul acesta poate ne ajutaţi şi dumneavoastră să îl gândim şi să îl pornim ca iniţiativă legislativă şi să avem o lege de funcţionare a platformelor de cercetare care dau performanţă", a susţinut Andronescu. AGERPRES/(A - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Alexandru Cojocaru)