Coeziunea europeană, politica de vecinătate a Uniunii Europene şi problematica fluxurilor migratorii au constituit temele abordate de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, la Conferinţa ''Europa Carpaţilor'', organizată de Seim (Camera Deputaţilor din Republica Polonă) şi desfăşurată marţi şi miercuri în cadrul Forumului Economic de la Krynica (Polonia).

Potrivit unui comunicat al Senatului transmis miercuri AGERPRES, în cadrul dezbaterii "Europa: ieri, azi, mâine", Tăriceanu a atras atenţia asupra crizelor majore din ultimii ani care au pus la încercare rezistenţa şi coeziunea europeană.

El a amintit criza financiară, ascensiunea populismului şi a euroscepticismului, procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, criza cauzată de migraţie, atacurile teroriste şi alte ameninţări la adresa securităţii cetăţenilor europeni şi a subliniat necesitatea ca în faţa ameninţărilor care afectează toate statele membre să fie formulate răspunsuri comune, de o manieră inclusivă, care să fie aplicabile tuturor statelor membre.

"Oficialul român a adus în discuţie importanţa continuării procesului de integrare europeană, ca demers pragmatic, şi a identificării de obiective care să fie preluate de UE 27 pentru a genera consens şi unitate, cu scopul de a evita astfel adâncirea discrepanţelor existente între statele membre. În acest context, preşedintele Senatului a arătat că, în perioada deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, România îşi va asuma un rol constructiv în cadrul negocierilor pentru deciziile care vor contura viitorul Uniunii Europene", se arată în comunicat.

La masa rotundă cu titlul "Europa: ieri, azi, mâine", au mai avut intervenţii Stanislaw Karczewski, mareşalul Senatului Republicii Polone, Tibor Navracsics, comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Virginijus Sinkevicius, ministrul economiei din Lituania, şi Edgars Rinkevics, ministrul Afacerilor Externe din Letonia.

În cadrul dezbaterii intitulate "Vecinii Europei sau Vecini în Europa?", Tăriceanu a abordat tema politicii de vecinătate a Uniunii Europene şi problematica fluxurilor migratorii. El a opinat că politica de vecinătate europeană este un instrument prin care statele membre pot atinge obiective importante şi a arătat că sporirea vizibilităţii acestei componente a politicii externe a UE va constitui o prioritate a viitoarei preşedinţii române a Consiliului Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte problematica migraţiei, preşedintele Senatului a arătat că România a promovat constant, în discuţiile cu partenerii europeni, principiul abordării cu prioritate a cauzelor fundamentale care determină migraţia şi a consolidării cooperării cu ţările terţe, de origine şi de tranzit, pentru a preveni astfel apariţia de noi rute migratorii şi a valurilor masive de emigranţi.

"Fără îndoială, migraţia rămâne o prioritate pe agenda europeană, iar efortul constant de a educa cetăţenii în cadrul familiei, şcolii, bisericii, templului, moscheii sau sinagogii, cu privire la valoarea inestimabilă a vieţii şi a demnităţii umane, a compasiunii şi a solidarităţii, a toleranţei şi a multiculturalismului, ar trebui să stea la baza politicilor de gestionare a migraţiei promovate de Parlamentele sau Guvernele naţionale", a spus Tăriceanu, citat în comunicat.

El a afirmat totodată că, "din păcate însă, în câteva ţări europene, se remarcă prezenţa unui curent politic de transformare a problemei migraţiei într-un instrument controlat de partide populiste, dând naştere, ca reacţie, la dezechilibrul creat de valul de refugiaţi din 2015 şi continuat în anii următori, unui dezechilibru nou şi permanent caracterizat de radicalism şi xenofobie".

Potrivit sursei citate, Tăriceanu a punctat că "un astfel de răspuns este inacceptabil, întrucât ar reprezenta o ameninţare la existenţa spaţiului UE de justiţie, libertate şi securitate".

Preşedintele Senatului a tras un semnal de alarmă, afirmând că, "atunci când migraţia va înceta să mai constituie o pârghie pe scena politică naţională, forţele populiste care şi-au asigurat ascensiunea exploatând această temă, vor avea ca unică alternativă pentru propria supravieţuire politică continuarea radicalizării unor grupuri ţintă, prin crearea de conflicte care să exploateze diferenţele etnice, statutul de minoritate naţională sau deosebirea de credinţă".

La masa rotundă intitulată "Vecinii Europei sau Vecini în Europa?" au luat cuvântul şi Ryszard Terlecki, vicepreşedintele Seimului Republicii Polone, Stanislaw Karczewski, mareşalul Senatului Republicii Polone, Janos Latorcai, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a Ungariei, Vladimir Marinkovic, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a Serbiei, Micaela Navarro Garzon, vicepreşedinte al Congresului Deputaţilor al Spaniei, Andrija Nikolic, preşedintele Comisiei de relaţii internaţionale şi emigranţi a Parlamentului din Muntenegru, şi Krzysztof Szczerski, director de cabinet în Cancelaria preşedintelui Republicii Polone. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: Calin Popescu Tariceanu/Facebook