Liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila, consideră îngrijorător faptul că preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea privind Codul administrativ, el susţinând că sunt de neînţeles obiecţiile şefului statului privind extinderea drepturilor lingvistice.

"Este îngrijorător că, într-un stat care se consideră a fi un exemplu în modul în care a soluţionat problema minorităţilor naţionale, şeful statului atacă la Curtea Constituţională legea care prevede extinderea drepturilor lingvistice în administraţie pentru minorităţile de pe teritoriul ei", afirmă Cseke Attila, într-un comunicat al UDMR, transmis miercuri AGERPRES.

Cseke Attila spune că preşedintele Iohannis a formulat obiecţii cu privire la prevederi legale care sunt în vigoare de 17 ani în România.

"De 17 ani nimeni nu a avut obiecţii privind reglementarea legală care prevede posibilitatea ca, acolo unde ponderea unei minorităţi naţionale atinge pragul de 20%, în consiliile locale, consilierii locali ai minorităţii respective pot folosi limba lor maternă. De asemenea, există de mult timp prevederea legală conform căreia în compartimentele de relaţii cu publicul din cadrul administraţiilor locale trebuie garantată posibilitatea folosirii limbii materne prin angajarea personalului vorbitor de acea limbă. Aceste reglementări se regăsesc atât în noul Cod administrativ, cât şi în Legea nr. 215/2001, aflată în vigoare. Totuşi, şeful statului, aparţinând la rândul său unei minorităţi naţionale, a atacat acum la Curtea Constituţională aceste drepturi lingvistice ale minorităţilor", a precizat parlamentarul UDMR.

Membru al Comisiei parlamentare speciale care a dezbătut noul Cod administrativ, Cseke Attila a susţinut că în sesiunea parlamentară anterioară reprezentanţii UDMR "au muncit" pentru a include în Codul administrativ prevederi care garantează drepturi lingvistice pentru minorităţile din România şi că, în conformitate cu propunerile formulate de Uniune, aceste drepturi lingvistice s-ar fi menţinut şi acolo unde erau aplicabile şi până acum, dar unde, între timp, ponderea minorităţii a scăzut sub pragul de 20%.

"Ar fi fost introduse alte prevederi propuse de UDMR care ar fi extins dreptul folosirii limbii materne în prefecturi şi administraţia locală şi ar fi făcut posibilă amplasarea plăcuţelor bilingve cu numele străzilor şi pieţelor. Aceste drepturi se regăsesc în numeroase documente şi acorduri internaţionale ratificate de România, dar şi în recomandările formulate de Consiliul Europei. Din sesizarea la CCR, formulată de şeful statului, reiese că acesta consideră că nu este nevoie de extinderea drepturilor lingvistice ale minorităţilor din România şi că drepturile existente ar trebui diminuate. În opinia UDMR, o astfel de atitudine din partea preşedintelui ţării este inacceptabilă", a declarat Cseke Attila.

În opinia sa, clasa politică din România ar trebui să se ocupe cu demersuri care ar duce la construcţia autostrăzilor sau la atragerea investiţiilor pentru ţară, în loc să fie preocupată de folosirea simbolurilor minorităţilor.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale a României, marţi, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind Codul administrativ.

"Prin modul în care a fost adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă prevederile art. 61 alin. (2), art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 75 alin. (1), (2) şi alin. (4) coroborate cu cele ale art. 73 alin. (3), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, legea contravine normelor şi principiilor constituţionale", precizează şeful statului în sesizarea transmisă CCR. AGERPRES/(AS - autor: Gina Ştefan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)