Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea şi deputatul Mircea Gheorghe Drăghici au depus, miercuri, la Senat, pentru dezbatere şi adoptare în procedură de urgenţă, propunerea legislativă privind declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi a tuturor documentelor care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.

"În ultimele luni, gravele abuzuri despre care am atras atenţia public în ultimii ani au fost confirmate prin protocoalele secrete care au fost semnate între SRI şi diferite instituţii din justiţie. Înţelegerile secrete încheiate între aceste instituţii sunt ieşite din orice normă juridică şi a statului de drept. Aceste protocoale secrete dovedesc un lucru: că drepturile fundamentale pe care se bazează orice stat democratic au fost încălcate. În aceste condiţii, se impune asumarea unei agende legislative care să repare această stare de fapt şi să asigure revenirea în matca statului de drept. Propunerea legislativă de faţă conţine o serie de prevederi importante pentru stoparea abuzurilor şi protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor", se arată într-un comunicat de presă al celor două Camere transmis, vineri, AGERPRES.

Sursa citată precizează că propunerea legislativă prevede că la data intrării în vigoare a legii, "toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT 17/2005, inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu DNA care au permis abuzuri împotriva cetăţenilor, vor fi declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură; vor deveni, astfel, informaţii de interes public şi nu mai produc efecte de orice natură".

"Orice cetăţean va putea avea acces liber la aceste documente, astfel încât toţi românii să poată afla adevărul despre abuzuri. Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI va centraliza aceste documente şi le va pune la dispoziţia persoanelor interesate. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea. (...) Aflarea adevărului de către victimele abuzurilor se constituie într-un prim pas care trebuie continuat prin măsuri reparatorii. De aceea, propunerea legislativă mai prevede că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanţelor, cu acţiuni în revizuire, pretenţii, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit. Atunci când democraţia şi libertăţile fundamentale sunt în pericol, obligaţia pentru a pune sistemul democratic în matca sa constituţională revine Parlamentului, instituţia reprezentativă a poporului român, iar această propunere legislativă va avea un rol important în acest sens", se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)