Comisia parlamentară specială privind legile Justiţiei a decis, joi, modificarea Codului penal astfel încât confiscarea extinsă să nu se mai aplice pentru infracţiunile de spălare de bani şi de grup infracţional organizat.

Astfel, din articolul 112 privind confiscarea extinsă au fost abrogate literele d) şi g) care se refereau la spălarea de bani şi la grup infracţional organizat.

Potrivit celor adoptate, sunt supuse confiscării şi alte bunuri în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare: a) infracţiuni privind traficul de droguri şi de precursori; b) infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; c) infracţiuni privind frontiera de stat a României; e) infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea pornografiei; f) infracţiuni din legislaţia privind combaterea terorismului; h) infracţiuni contra patrimoniului; i) nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive şi al precursorilor de explozivi restricţionaţi; j) falsificarea de monede, timbre sau de alte valori; k) divulgarea secretului economic, concurenţă neloială, nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export, deturnarea de fonduri, infracţiuni privind regimul importului şi al exportului, precum şi al introducerii şi scoaterii din ţară de deşeuri şi reziduuri; l) infracţiuni privind jocurile de noroc; m) infracţiuni de corupţie, infracţiunile asimilate acestora, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene; n) infracţiuni de evaziune fiscală; o) infracţiuni privind regimul vamal; p) infracţiuni de fraudă comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice; q) traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană", prevede textul adoptat.

"Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit; b) din probele administrate rezultă că bunurile provin din activităţi infracţionale", menţionează textul.

Decizia instanţei trebuie să se bazeze pe probe certe, dincolo de orice îndoială, din care să rezulte implicarea persoanei condamnate în activităţile infracţionale producătoare de bunuri şi bani. Pentru aplicarea dispoziţiilor se va ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată ori de un terţ unui membru al familiei, dacă acesta a cunoscut că scopul transferului este evitarea confiscării sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul. Confiscarea se va dispune în limita bunurilor transferate, în momentul în care transferul ilicit poate fi dovedit prin probe certe dincolo de orice îndoială.

"Sunt supuse confiscării în condiţiile prezentului articol şi: a) bunurile transferate de către persoana condamnată unui membru de familie, dacă acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască că scopul transferului este evitarea confiscării sau dacă transmisiunea s-a realizat cu titlu gratuit; b) bunurile transferate de către persoana condamnată unei persoane juridice asupra căreia deţine controlul; c) bunurile transferate de persoana condamnată către un terţ dacă din împrejurări concrete rezultă că acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască că scopul transferului este evitarea confiscării. Confiscarea dispusă potrivit prezentului articol nu poate aduce atingere drepturilor terţilor dobânditori cu titlu oneros de bună credinţă", au mai stabilit parlamentarii. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)