Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a decis joi, la dezbaterile pe marginea Codului penal, micşorarea unor termene de prescripţie a răspunderii penale.

Astfel, potrivit celor adoptate, "termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; c) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; d) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amendă".

În forma actuală, termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; b) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani; d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amendă.

În comisie a fost abrogată prevederea de la art. 175 referitor la funcţionarii publici potrivit căreia "este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public".

În forma rămasă se prevede că funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti.

Parlamentarii din comisie au mai introdus noi articole potrivit cărora "se asimilează legii penale de dezincriminare şi deciziile Curţii Constituţionale prin care s-a constatat neconstituţionalitatea în tot sau în parte a unor dispoziţii din legile penale; constituţionalitatea numai a anumitor variante de interpretare a normei de incriminare. Obligativitatea aplicării deciziilor Curţii Constituţionale ca lege penală mai favorabilă se referă atât la dispoziţii, cât şi la considerentele acestora".

Discuţiile din comisie s-au oprit la articolul 257 privind ultrajul şi vor continua luni. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)