Moţiunea de cenzură este un demers constituţional şi un exerciţiu necesar democraţiei parlamentare, care oferă un cadru instituţional civilizat pentru un dialog constructiv între putere şi opoziţie, a declarat miercuri vicepremierul Viorel Ştefan, în plenul reunit al Parlamentului.

"Exprim aprecierea pentru oportunitatea pe care semnatarii moţiunii ne-au creat-o de a susţine astăzi, de la microfonul Camerelor reunite, angajamentul grupurilor parlamentare ale PSD de a susţine în continuare, fără echivoc şi fără ezitare, Guvernul Dăncilă. (...) Moţiunea de cenzură este un demers constituţional, este un exerciţiu necesar democraţiei parlamentare, care oferă - sau depinde de noi dacă se întâmplă acest lucru - un cadru instituţional civilizat pentru un dialog constructiv între putere şi opoziţie. Să fim oneşti înseamnă, printre altele, să privim evoluţiile economico-sociale în mod obiectiv, aşa cum sunt relevate în statisticile oficiale şi să nu continuăm să inducem în opinia publică teme false, cifre interpretate în mod voit distorsionat, care induc efecte nedorite din toate punctele de vedere, îngrijorare în rândul pensionarilor, în rândul investitorilor, induc efecte chiar şi asupra costurilor de finanţare a împrumuturilor pe care le realizează Ministerul Finanţelor. Toate aceste chestiuni sunt efectul comunicării publice de informaţii incorecte, de interpretări incorecte, distorsionate", a susţinut Viorel Ştefan, la dezbaterea moţiunii de cenzură intitulate ''Demiterea Guvernului Dragnea - Dăncilă, o urgenţă naţională!'', semnată de PNL, USR şi PMP.

Potrivit vicepremierului, nicio analiză nu poate fi corectă decât dacă se face prin raportare la un sistem de referinţă care să permită aprecierea modului în care sunt atinse obiectivele asumate şi prin intermediul căruia să se măsoare cu exactitate abaterile.

"Când vorbim însă despre performanţa unei guvernări, singura comparaţie onestă este cea faţă de angajamentele electorale transpuse şi asumate prin programul de guvernare votat în acest Parlament. (...) Anul 2017 situează România în topul UE din punct de vedere al creşterii economice, aceasta atingând pragul de 6,9% din PIB. În primul trimestru din 2018, conform datelor publicate de INS, creşterea economică se situează la 4,2% comparativ cu trimestrul I al anului 2017 - această cifră aşează România printre statele membre ale UE cu cel mai ridicat ritm de creştere după Polonia, Slovenia, Ungaria, Malta. (...) Evoluţiile din primele luni ale anului confirmă că suntem pe drumul cel bun", a adăugat vicepremierul, care a expus pe larg o serie de date economice din programul de guvernare, precum şi o serie de cifre care indică "premise favorabile unor evoluţii viitoare de creştere susţinută pe termen lung". AGERPRES/ (A - autor: Cătălina Matei, editor: Andreea Rotaru, imagine: Marian Vlăduț, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Ioana Matei-Cârlan, editor online: Gabriela Badea)