Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului Curţii, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a decis, luni, plenul Senatului, în calitate de for decizional.

Senatorii au adoptat, în acest sens, cu 70 de voturi ''pentru'', 28 ''împotrivă'' şi o abţinere, mai multe amendamente la proiectul de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reexaminată ca urmare a deciziei Curţii, eliminând din textul adoptat iniţial prevederea potrivit căreia judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea plenului Curţii.

În forma adoptată, actul normativ prevede că încuviinţarea reţinerii, arestării, percheziţiei sau trimiterea în judecată se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale, după ascultarea judecătorului în cauză.

Comisia juridică a propus plenului Senatului, care a încuviinţat prin vot, proiectul în varianta Camerei Deputaţilor, care a eliminat din textul adoptat iniţial de Parlament prevederile potrivit cărora judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea plenului Curţii şi judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani.

Ca urmare a punerii în acord a proiectului de lege cu decizia CCR, deputaţii şi, ulterior, senatorii au stabilit că, în caz de infracţiune flagrantă, procurorul general şi nu ministrul Justiţiei, cum era iniţial, trebuie să informeze de îndată preşedintele Curţii Constituţionale de faptul că judecătorii constituţionali sunt reţinuţi şi supuşi percheziţiei.

Niciunul dintre amendamentele formulate la acest act normativ de senatorul USR Eugen Dircă, respinse în Comisia juridică, nu a trecut în plen.

Senatorul PNL Laura Scântei a explicat votul împotrivă al senatorilor liberali, susţinând că, deşi parte dintre considerentele CCR sunt transpuse în lege, actul normativ păstrează imunitatea pentru judecătorii CCR.

"Guvernări anterioare ale PSD din 1992, din 1994 nu au apreciat că ar fi un dezechilibru între puterile statului sau că independenţa judecătorilor Curţii Constituţionale ar fi încălcată. (...) Deşi raportul Comisiei juridice transpune parte dintre considerentele CCR, pe fond proiectul de lege menţine această imunitate a judecătorilor constituţionali", a spus Laura Scântei.

La rândul său, senatorul USR Eugen Dircă a menţionat că raportul Comisiei juridice, însuşit ulterior prin vot de plen, nu transpune în totalitate decizia CCR şi că actul normativ are în continuare norme neclare şi imprecise.

"În acest moment nu ştim cu exactitate dacă judecătorul care face obiectul unei astfel de proceduri are sau nu are drept de vot atunci când se va pune în discuţie cererea de încuviinţare a măsurii arestării. Pe de altă parte, nu ştim de ce încuviinţarea trebuie să se facă cu votul a două treimi şi nu cu votul majorităţii şi nu ştim dacă judecătorul va fi luat în calcul când se va stabili numărul de judecători. Astfel ajungem în situaţia în care va fi aproape imposibil ca un judecător al CCR să fie trimis în judecată sau să fie reţinut", a explicat Dircă.

Liderul grupului PSD din Senat, Şerban Nicolae, a arătat că această propunere legislativă este "cât se poate de raţională" şi a apărut "ca o necesitate în urma unui abuz".

"Nu ne-am preocupat (n.r. - în guvernările anterioare ale PSD) pentru că nu ne-am putut închipui că într-un stat democratic constituţional, ţară membră a UE şi NATO, un judecător incomod de la CCR poate fi reţinut şi cu propunere de arestare în materie penală, pentru că a devenit incomod prin deciziile date de CCR. (...) Un asemenea abuz incalificabil a fost sancţionat de judecătorii ÎCCJ prin respingerea aberantei cereri de arestare preventivă, dar judecătorul CCR a fost îndepărtat din plenul Curţii pentru că aşa au vrut protocoalele secrete. (...) Soluţia este una echilibrată. (...) Am fi vrut să nu ajungem în această situaţie, asupra CCR să nu se exercite presiunea DNA, care nu a trimis în spatele gratiilor pentru 24 de ore pe judecătorul Toni Greblă pentru fapte de corupţie (...), ci inventându-i nişte fapte pentru care a fost achitat de ÎCCJ", a spus Şerban Nicolae.

Curtea Constituţională a decis în 20 martie, la sesizarea parlamentarilor PNL şi USR, că unele dispoziţii din legea de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt neconstituţionale.

Senatul a reexaminat, în calitate de for decizional, proiectul de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, iniţiat de deputatul Adnagi Slavoliub (minorităţi). AGERPRES/(A, AS - autor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)