Obiectivul principal al preşedinţiei române a Consiliului UE trebuie să fie acela de consolidare a statutului şi reputaţiei internaţionale a României de stat membru al Uniunii, a afirmat premierul Viorica Dăncilă, miercuri, în plenul Parlamentului.

"Obiectivul principal trebuie să fie acela de consolidare a statutului şi reputaţiei internaţionale a României de stat membru al Uniunii Europene, capabil să ducă la bun sfârşit responsabilităţi în urmărirea atingerii obiectivelor comune europene. Reputaţia României va fi influenţată nu numai de ceea ce obţine pe perioada mandatului său, dar şi de modul în care ajunge la acest rezultat. Avem oportunitatea să demonstrăm maturitate politică, un înalt profesionalism în gestionarea provocărilor instituţionale complexe, precum şi abilităţi de negociere şi de construire a compromisului în cadrul negocierilor în sistemul decizional european", a declarat Dăncilă.

Şefa Executivului a fost invitată în plenul Parlamentului pentru a prezenta stadiul procesului de pregătire pentru preluarea de către România a Preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene în ianuarie 2019.

"La 1 ianuarie 2019, România va prelua pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se va derula într-un context european şi internaţional complex şi trebuie să ţină seama de actualele procese de anvergură care vor modela Uniunea Europeană, precum reflecţia asupra viitorului Uniunii Europene, procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, tranziţia spre un nou ciclu legislativ, ca urmare a alegerilor europene şi, implicit, finalul de mandat al Comisiei Europene şi al Parlamentului European, respectiv negocierile privind documentele strategice de referinţă ale Uniunii, precum noul cadru strategic de acţiune post-2019, Uniunea Economică şi Monetară şi viitorul Cadru Financiar Multianual", a spus Dăncilă.

Totodată, ea a precizat că provocările "par a fi din ce în ce mai semnificative", în condiţiile menţinerii unui grad relativ ridicat de instabilitate la nivel global.

"Acestea obligă Uniunea să-şi asume un rol mai important pe plan internaţional, în acord cu Strategia globală, a cărei punere în practică va continua. (...) Există însă şi alte dinamici pentru care trebuie să fim pregătiţi. În vederea consolidării proiectului european este astăzi mai mult decât necesară întărirea legăturii dintre cetăţeni şi Uniune, prin implicarea mai activă a acestora în procesele decizionale", a arătat Dăncilă.

Ea a mai spus că România va prelua preşedinţia Consiliului UE într-o perioadă caracterizată de efortul statelor membre pentru identificarea unor răspunsuri la provocările la adresa proiectului european.

"Exercitarea de către România a viitoarei preşedinţii la Consiliul Uniunii Europene va reprezenta o oportunitate de a dovedi voinţa politică şi capacitatea administrativă necesare pentru a contribui la consolidarea unităţii şi coeziunii statelor membre, bazate pe un model de cooperare viabil şi incluziv, pe solidaritate între statele membre şi între diferitele segmente ale corpului social, care să conducă la o Uniune mai puternică", a arătat Dăncilă.

Ea a precizat că, pe lângă cele aproximativ 1.400 de reuniuni care urmează să aibă loc în afara ţării, autorităţile române îşi propun să organizeze, în România, alte 300 de evenimente şi reuniuni ale grupurilor de lucru.

"Guvernul României va organiza Summit-ul de la Sibiu, reuniunile ministeriale informale de la Palatul Parlamentului, dar şi acţiuni în toată ţara, pentru ca timp de şase luni cetăţenii României să simtă că această preşedinţie este a tuturor", a mai afirmat Dăncilă.

Potrivit şefei Guvernului, România va acţiona la Bruxelles, de la 1 iulie 2018, precum o "preşedinţie din umbră", lucrând cu Austria pentru a putea prelua, fără sincope, procesele de negociere derulate la nivel comunitar.

"Folosind expertiza instituţiilor europene, dar şi a preşedinţiilor anterioare, am demarat încă de anul trecut programele de formare a celor peste 1.500 de funcţionari implicaţi în acest proces", a mai spus Dăncilă. AGERPRES/(A - autor: Mădălina Cerban, editor: Georgiana Tănăsescu, Mihai Simionescu, Imagine: Dan Mihalcea, redactor video: Marilena Stănescu, grafician: Andrei Cârlan, editor online: Irina Giurgiu)