Comisia pentru învăţământ din Senat a dat, marţi, raport de admitere pentru finanţarea creşelor de la bugetul de stat.

Potrivit propunerii legislative pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, iniţiată de parlamentari UDMR, legea va fi aplicată începând cu anul şcolar 2019-2020, iar impactul financiar calculat la nivelul costului standard per antepreşcolar este cuprins între 5.000 şi 6.000 de lei anual, bani ce vor veni de la bugetul de stat.

Deputatul UDMR Szabo Odon a declarat că acest lucru presupune un efort financiar la nivelul învăţământului antepreşcolar de astăzi "de 20 de milioane de lei, ceea ce înseamnă circa 5 milioane de euro, pentru că vorbim de finanţarea unui singur trimestru în 2019 - este vorba de 12.000 de copii la nivel naţional".

El a adăugat că, în momentul de faţă, învăţământul antepreşcolar este susţinut 100% financiar de către administraţia locală.

În textul de lege se mai precizează că efortul financiar pentru copiii aflaţi în prezent în acest sistem s-ar ridica la 80.000 de lei.

"În perspectivă este de dorit asigurarea îngrijirii a 175.000 de copii cu vârsta sub 3 ani (reprezentând 33% din cei aproximativ 540.000 de copii cu vârsta sub trei ani existenţi în acest moment în România - procent ţintă stabilit în 2002 la un summit din Barcelona pentru 2020) în sistemul de creşe de stat, particular şi confesional acreditat", se arată în expunerea de motive.

În textul adoptat de comisie se arată că "până ce nu se creează un sistem unitar, creşele funcţionează în clădiri independente sau împărţinând o clădire cu câte o grădiniţă. Problema majoră ce împiedică funcţionarea unor noi creşe, la nivelul cererii existente, constă în lipsa unor imobile corespunzătoare care să se afle în proprietatea administraţiilor locale".

De asemenea, "în toate unităţile în care creşele sunt cuplate cu grădiniţele, iar colaborarea dintre acestea este greoaie, personalul nu poate să se completeze, cheltuielile de întreţinere a aceleiaşi clădiri sunt în două locuri diferite şi se creează o "suprabirocratizare", conform expunerii de motive.

"Considerăm că în aceste situaţii cele două instituţii ar trebui reorganizate într-o singură unitate, mergând pe principiul modern al învăţământului antepreşcolar, deci în subordinea instituţiei de învăţământ. O altă problemă sesizată este legată de lipsa posturilor şi a fondului de salarii necesare funcţionării unor astfel de unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, în condiţiile unor state de funcţii supraaglomerate şi fonduri de salarii subdimensionate ale administraţiilor locale", mai prevede textul propunerii legislative.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor. AGERPRES/(A - autor: Sorin Peneş, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)