Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticoruptie a acordat joi vot favorabil raportului final în urma finalizării activităţii acestui for, concluzia prezentată de preşedintele Comisiei, senatorul PSD Viorel Salan, fiind că ministrul Justiţiei de la acea vreme a încălcat legea.

Raportul, care va fi înaintat Birourilor permanente reunite, a fost votat de membrii Comisiei cu 9 voturi 'pentru' şi 2 'împotrivă' (PNL şi USR).

"Sunt concluziile destul de clare. Ministrul Justiţiei în exerciţiu de la acea vreme (n.r. - 2005 - 2006, Monica Macovei) a încălcat legea, iar activitatea de emitere a HG 127/2006 (n.r. - desfiinţarea DGPA) a fost pregătită din timp. Şi când spun aceasta sunt relevante activităţile care vizează pătrunderea în spaţiile DGPA în ianuarie 2005 a ministrului Justiţiei de la acea vreme, care erau spaţii operative, nicidecum nu era constituită arhiva. Arhiva se constituie abia în 2006, după emiterea HG. Chiar şi scoaterea anumitor documente operative care sunt restituite după două săptămâni la DGPA", a spus joi Salan, după încheierea şedinţei Comisiei în care a fost prezentat, dezbătut şi aprobat proiectul de raport final.

Salan a menţionat că în 2005 s-a încheiat un protocol între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Apărării Naţionale pentru o misiune de audit "fără bază legală".

"Urmează în 2005 o misiune de audit aşa-zis intern, context în care între Ministerul de Justiţie şi Ministerul Apărării Naţionale se încheie un protocol fără bază legală pentru a executa o misiune de audit şi toate acestea să scoată în evidenţă răul care-l reprezenta DGPA. Iar în 2006 se mite HG 127 fără temei legal, în contextul în care nu are avizul CSAT. Termenul prin care îşi încetează activitatea este 30 iunie 2006, dar activitatea Comisiilor de inventariere continuă, iată o altă ilegalitate. Sunt aspecte care ţin şi de custodia arhivei, în sarcina ANP. Miniştrii care au urmat nu şi-au asumat răspunderea decât a gestionării acestei arhive. Urmează anul 2017, când actualul ministru, domnul Tudorel Toader, stabileşte o comisie care desfăşoară o serie de activităţi", a explicat Salan.

Preşedintele Comisiei SIPA a evidenţiat că printre propunerile raportului se numără un control al SRI la MJ, solicitare către Parchetul de pe lângă ÎCCJ pentru a constata dacă aspectele sesizate "întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor semnalate".

"Propuneri în seama SRI care să execute un control la MJ cu privire la activităţile care ţin de partea de informaţii şi mai ales de faptul că (...) DGPA avea o singură componentă interpretată în 2006 de ministrul de Justiţie - aceea de culegere de date şi informaţii. Dar treaba nu se prezintă aşa, DGPA mai avea şi o a doua componentă, de autoritate de securitate la nivelul Ministerului Justiţiei, care în parte este preluată de SRI, la timpul respectiv. Apoi o solicitare către Parchetul de pe lângă ÎCCJ pentru a constata dacă aspectele semnalate de către această Comisie de anchetă se încadrează în limitele impuse de lege sau aşa cum am creionat noi aspectele dacă întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor semnalate", a adăugat Salan.

El a arătat că alte propuneri vizează ca MJ să găsească o soluţie pentru documentele clasificare ale DGPA, iar CSAT să analizeze oportunitatea modificării Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României.

"Ministerul de Justiţie să găsească o soluţie legată de documentele clasificate pe care DGPA le-a avut în relaţia cu beneficiarii ei, pentru că parte din documente se află la DGPA, iar alte exemplare se află la diferiţi beneficiari ai informaţiilor respective. Să găsească soluţia legală, fie să fie returnate la Ministerul Justiţiei, şi aceasta va intra în seama actualei Comisii care funcţionează sau, după caz, să fie inscripţionate cu HG 585 (n.r. HG 585/2002 privind standardele de protecţie a informaţiilor clasificate). Totodată, mai este o problemă la Ministerul Justiţiei legată de partea de 'INFOSEC' care nu a funcţionat şi nu funcţionează nici în momentul de faţă. De aceea, există suspiciunea rezonabilă că ar fi putut fi scoase documente în format electronic. Sesizarea CSAT - având în vedere rolul şi locul pe care îl are de a coordona la nivel naţional toate structurile de securitate pentru a găsi soluţii astfel încât Legea 51 (n.r. Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României) să fie modificată", a mai spus Salan.

El a punctat că obiectivul anchetei potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 67/2017 a fost acela de "a constata unele încălcări ale legii în ceea ce priveşte desfiinţarea DGPA şi accesul la informaţiile clasificate''.

Comisia şi-a desfăşurat activitatea în 19 şedinţe, a fost solicitată audierea a 57 de persoane, dintre care s-au prezentat în faţa comisiei 46; 4 au transmis răspunsuri scrise şi 7 persoane nu s-au prezentat. Au fost transmise 71 de adrese către 21 de instituţii pentru a pune la dispoziţie date şi informaţii cu privire la obiectivele comisiei. AGERPRES/(A, AS - autor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)