Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că, având în vedere decizia CCR în cazul Kovesi, şeful statului trebuie să dea curs cererii de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA, formulată de ministrul Justiţiei.

"Astăzi este un moment foarte important în ceea ce înseamnă, din punctul meu de vedere, consolidarea caracterului republican al democraţiei parlamentare a României. Foarte multă vreme am auzit discuţii despre România ca republică semi-prezidenţială, plecându-se de la ideea că preşedintele este votat direct. Acesta nu este un criteriu definitoriu, ci este vorba de atributele preşedintelui. Ei bine CCR ce face? Face să întărească poziţia Executivului, a ministrului Justiţiei în ceea ce priveşte relaţia instituţională între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public. CCR, practic, subliniază că Ministerul Public funcţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei, aşa cum este trecut în mod explicit, clar şi fără echivoc în Constituţie. Preşedintele nu are decât un rol solemn de a da greutate şi legalitate deciziei de numire, implicit de revocare în cazul procurorilor. Vorbim de legislaţia în vigoare în momentul de faţă. Deci preşedintele nu poate să aibă un rol decisiv nici în numirea, nici în revocarea... Aprecierea funcţionării Ministerului Public şi a procurorilor revine în totalitate ministrului Justiţiei. Şi mă bucur că această decizie... Speram că aşa va fi, dar am aşteptat cu nerăbdare punctul de vedere exprimat de Curtea Constituţională şi mă bucură că limpezeşte în acest fel unele dintre lucrurile care în trecut au creat confuzie şi controverse. (...) Decizia privind revocarea care este luată de ministrul Justiţiei nu poate să fie nicidecum contrazisă de preşedinte. Preşedintele trebuie să dea curs cererii de revocare care o priveşte pe şefa DNA", a precizat Tăriceanu, miercuri, la Senat.

El a subliniat că decizia CCR "marchează încă un punct important în ceea ce înseamnă revenirea la normalitate".

"Au mai apărut o serie de elemente suplimentare din momentul în care ministrul Justiţiei a făcut cererea de revocare cu o argumentaţie foarte serioasă în 20 de puncte. Între timp au apărut la suprafaţă aceste protocoale secrete între serviciile de informaţii, între SRI şi Parchetul General. Ele au apărut ulterior cererii de revocare formulate de ministrul Justiţiei şi cred că ele, de asemenea, nu fac decât să dezvăluie o altă componentă a activităţii Parchetelor şi în special a DNA, care este paralelă cu legea, complet în contradicţie cu ceea ce ar fi în mod normal esenţial, şi anume respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Prin aceste protocoale s-a adăugat la legea penală şi evident eu cred că pe cale de consecinţă nu putem să scoatem din analiza noastră şi această componentă a activităţii doamnei Kovesi care, în dispreţul legii şi al Constituţiei, a vrut să transforme, până la urmă ceea ce am văzut, lupta împotriva corupţiei într-o vânătoare de oameni politici, de oameni simpli. A transformat DNA într-un fel de sperietoare pentru toţi şi pentru toate din România. Deci un derapaj grav de la normele statului de drept şi cred că CCR, prin decizia pe care a luat-o astăzi, marchează încă un punct important în ceea ce înseamnă revenirea la normalitate", a adăugat Tăriceanu.

Întrebat ce va face dacă preşedintele nu va semna cererea de revocare a şefei DNA, Tăriceanu a răspuns: "Haideţi să aşteptăm motivarea Curţii, dar deciziile CCR, după cum ştiţi, sunt obligatorii pentru toată lumea şi ele trebuie aplicate. Deci ele sunt valabile inclusiv pentru preşedinte. Preşedintele face parte din arhitectura constituţională şi el nu se poate sustrage de la aceste obligaţii care îi revin, cu atât mai mult cu cât preşedintele, conform Constituţiei, este garantul respectării Constituţiei''.

Referindu-se la iniţiativa sa legislativă care viza procedura de numire a şefilor de parchete, Călin Popescu-Tăriceanu a spus: "Propunerea mea a fost diferită - şi anume de a da preşedintelui numai rolul de a acorda legitimitate acestui act. Adică prin semnătura preşedintelui numirea este opozabilă celorlalţi, atât şi nimic mai mult. Preşedintele este un factor politic şi dacă vorbim despre întărirea instituţiilor trebuie să scoatem acest lucru de sub influenţa factorului politic. Propunerea mea a fost ca numirile pentru şefii Parchetelor să fie făcute de către CSM, care este garantul independenţei Justiţiei". AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)