Comisia specială pentru elaborarea codului administrativ a început, luni, dezbaterile asupra articolelor acestui act normativ, luând în discuţie, pe parcursul a şase ore, 110 articole din cele peste 600 ale proiectului.

Proiectul privind codul administrativ a fost iniţiat de parlamentarii PSD.

Textele adoptate au vizat capitolele administraţiei publice centrale, prefectului şi dispoziţiile generale.

Potrivit articolelor adoptate, Codul administrativ reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi regulile specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.

Parlamentarii din comisie au decis introducerea preşedinţilor consiliilor judeţene în rândul autorităţilor administraţiei publice locale, alături de consiliile locale, primari, consiliile judeţene.

Un alt articol adoptat de membrii comisiei prevede că autorităţile administraţiei publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autorităţile administrative autonome.

Organizarea şi funcţionarea structurilor de specialitate înfiinţate pentru exercitarea de către preşedintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituţie sunt reglementate prin lege specială, au mai decis parlamentarii din comisie.

În procesul de elaborare a actelor normative, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a informa şi de a supune consultării şi dezbaterii publice proiectele de acte normative şi de a permite accesul cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum şi la datele şi informaţiile de interes public, în limitele legii.

Articolul privind condiţiile care trebuie îndeplinite de membrii Guvernului a fost criticat de parlamentarii opoziţiei. Aceştia au propus eliminarea prevederii potrivit căreia persoanele care au suferit condamnări penale, dar au fost abilitate pot să fie membri ai Guvernului.

Textul adoptat în final prevede că pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; nu au suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

Un alt articol adoptat prevede că numirea în funcţia de membru al Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, se face de preşedintele României, la propunerea prim-ministrului. În situaţia în care refuză, motivat, prima propunere a prim-ministrului, preşedintele României numeşte în funcţia de membru al Guvernului a doua persoană propusă de prim-ministru cu îndeplinirea condiţiilor legale pentru numirea în funcţie.

Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului, pentru întreaga sa activitate, ca urmare a votului de încredere acordat de către acesta cu prilejul învestiturii. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.

În funcţie de natura atribuţiilor, unele ministere pot avea în domeniul lor de activitate compartimente în străinătate, înfiinţate în condiţiile legii. Înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare se aprobă de preşedintele României, la propunerea Guvernului, mai prevede textul adoptat.

La capitolul prefectului, parlamentarii din comisii au decis că funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică. În prezent, prefecţii sunt înalţi funcţionari publici.

Dezbaterile vor fi reluate marţi, de la ora 9,00. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niţă)