Preşedintele Comisiei speciale parlamentare pentru pregătirea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, Titus Corlăţean, a declarat miercuri că în luna iunie este programată prezenţa premierului Viorica Dăncilă în plenul Legislativului pentru discuţii pe tema preluării de către România a preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019.

Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a prezentat miercuri în comisiile de specialitate ale Parlamentului prima versiune a temelor de interes ale mandatului României la preşedinţia Consiliului UE.

"Din partea Guvernului, a domnului ministru, aveţi distribuit un document - 'Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene' -, cu prezentarea profilului preşedinţiei astfel cum este el construit la acest moment şi cu cei patru piloni tematici care vor reprezenta priorităţile preşedinţiei României, bineînţeles după validarea în paşii procedurali pe care îi cunoaştem. Astăzi suntem în cursul unui pas procedural important, respectiv consultarea cu comisiile parlamentare de specialitate, după ce Guvernul, în urmă cu o săptămână, a aprobat în primă lectură cele patru teme", a afirmat Corlăţean, la şedinţa Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019 şi a celor două Comisii pentru afaceri europene din Parlament.

Corlăţean a menţionat că în luna iunie este prevăzută prezenţa prim-ministrului Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului pentru dezbateri pe această temă.

"Preşedinţia României (la Consiliul UE - n.r.), care este un moment istoric, este un proiect de ţară şi ca un proiect de ţară care trebuie să fie o reuşită, aşa cum şi alţii au procedat în perioada de preşedinţie naţională, alte state membre, este important să încercăm să identificăm o platformă politică comună de susţinere a preşedinţiei. (...) Avem o propunere a unui posibil document de adoptat în cadrul Parlamentului cu susţinerea grupurilor politice parlamentare, astfel încât să avem o platformă politică comună care să ofere sprijinul necesar unei preşedinţii de succes. Este o regulă care a funcţionat pretutindeni, în toate statele membre ale UE care au avut astfel de preşedinţii semestriale şi cel puţin la nivelul comisiei noastre speciale am agreat acest principiu", a precizat Corlăţean. AGERPRES/(A - autor: Dana Piciu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)