Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, susţine că propunerea CE de ''restrângere a accesului la fondurile europene'' pentru ţările membre care încalcă statul de drept este controversată în cadrul Uniunii pentru că ''nu are ce legatură să se facă'' între fonduri şi stat de drept, România nefiind acuzată ''în mod oficial'' de UE că nu respectă normele statului de drept.

"La nivelul UE această discuţie este una extrem de controversată, pentru că în mod normal nu are ce legatură să se facă între alocarea fondurilor şi existenţa statului de drept. Paradoxul este următorul: România, care a fost monitorizată în ultimii 10 ani prin cunoscutul Mecanism de Verificare şi Cooperare, în rapoarte, după cum ştiţi, a făcut progrese constante însă care, din păcate, nu erau niciodată considerate suficiente pentru că reperele, bornele care au fost fixate la începutul aplicării acestui mecanism, cele patru condiţionalităţi, au fost permanent deplasate. România nu este acuzată în mod oficial de UE că nu respectă normele statului de drept şi probabil că ceea ce apare astăzi la suprafaţă îi face pe mulţi dintre oficialii europeni să-şi pună întrebarea cât de bine a funcţionat MCV, dacă aceste lucruri au existat şi au fost tolerate. Sigur că CE ar putea foarte bine să spună 'noi n-am ştiut de aceste abateri şi abuzuri' care însă ele sunt o realitate şi nu mai pot fi negate. Nu mai sunt simple afirmaţii făcute de un om politic sau de un alt om politic. Deci, dacă este să ne referim la lucrurile formale, România nu are o problemă cu statul de drept", a spus miercuri Tăriceanu, la Senat.

El a menţionat că, "pe lângă această monitorizare care a fost atât de eficientă, s-a dezvoltat o cangrenă uriaşă în sistemul de justiţie datorită conivenţei între servicii şi o serie de instituţii care sunt nelegale, nesănătoase şi care trebuie rezolvate".

"Până când în România nu vor fi rezolvate aceste probleme şi nu vom intra în legalitate, în limitele Constituţiei, să nu cumva să credeţi că o să am vreun moment tentaţia să nu vorbesc despre aceste lucruri. Dacă nu vorbim, atunci mă fac vinovat, mă fac complice la ceea ce s-a întâmplat în România şi acest lucru eu nu îl voi face niciodată. V-am spus că pentru mine, ca liberal, nu există valoare mai importantă decât apărarea drepturilor şi libertăţilor, în pofida celor care au spus 'Tăriceanu sau ALDE vor să slăbească lupta împotriva corupţiei', acestea fiind motive invocate ca să nu atacăm fondul problemei. Iată că am avut dreptate şi tuturor celor care au îndrăznit să ţină acest discurs acuzator la adresa formaţiunii pe care o reprezint şi a mea în calitate de preşedinte al Senatului, probele care sunt astăzi pe masă cred că sunt indubitabile. Nimeni nu îşi mai poate pune semne de întrebare în legatură cu ceea ce s-a întâmplat în România. Datoria noastră este să mergem până la capăt şi aceste lucruri să le remediem, dacă suntem cu adevărat un stat care îşi respectă cetăţeanul", a adăugat Tăriceanu.

Preşedintele Senatului susţine că "CE este un instrument care ne ajută să ne armonizăm punctele de vedere, dar nu este cel de la care trebuie să luam obligatoriu lumina în orice privinţă".

"Există de foarte multe ori tentaţia şi tendinţa în România de a considera o afirmaţie făcută de Comisia Europeană ca adevărul absolut. Să ştiţi că la Comisia Europeana lucrează funcţionari, unii de foarte bună calitate, fără doar şi poate, şi care au şi ei dreptul să greşească şi să se înşele. Problema este dacă cei care lucrează la UE fac aceste analize în mod corect, obiectiv, cu bună credinţă sau nu. În trecut, am văzut de foarte multe ori rapoarte pe care le ştiţi, mă refer la rapoartele MCV, care dovedeau o slabă informare. Am spus-o şi preşedintelui Juncker şi lui Timmermans, le-am spus tuturor, că nu sunt corect făcute rapoartele, nu sunt obiective, nu sunt bazate pe informaţii. Sunt propagate diverse afirmaţii din spaţiul public care nu au (...) suport drept adevărul şi acest lucru cred că România poate să îl spună foarte tranşant. Am şi discutat în acest sens cu reprezentaţii Comisiei, mă refer atât la preşedintele Comisiei, cât şi la prim-vicepreşedinte şi le-am spus aceste lucruri foarte direct. Cred că relaţia nu trebuie pusă într-un raport de subordonare, România este una dintre ţările membre ale UE care contribuie la construcţia europeană. Comisia Europeană este un instrument care ne ajută să ne armonizăm punctele de vedere, dar nu este cel de la care trebuie să luam obligatoriu lumina în orice privinţă. Trebuie să ne spunem punctul de vedere, bineînţeles argumentat, obiectiv şi trebuie să se ţină cont de el", a explicat Tăriceanu.

Comisia Europeană a propus miercuri, într-o iniţiativă fără precedent, "restrângerea accesului la fondurile UE" pentru ţările membre care încalcă statul de drept, conform proiectului de buget comunitar pentru perioada 2021 - 2027, relatează AFP. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)