Mareşalul Senatului Poloniei, Stanislaw Karczewski, a declarat miercuri, în cadrul sesiunii de deschidere a primului Summit parlamentar al Formatului Bucureşti (B9), că statele membre ar trebui să facă tot posibilul pentru ca reuniunea NATO care va avea loc în luna iulie la Bruxelles să fie o demonstraţie a puterii şi solidarităţii alianţei.

"Următorul Summit NATO va avea loc în iulie, la Bruxelles. Ameninţările care ne-au îngrijorat acum trei ani sunt departe de a fi dispărut. Dimpotrivă, auzim veşti dramatice din Salisbury, Marea Britanie, şi din oraşul sirian Duma, care confirmă faptul că această ameninţare este reală. În acest context, ţările B9 ar trebui să facă tot posibilul pentru ca summitul ce urmează la Bruxelles să fie o demonstraţie a puterii şi solidarităţii Alianţei Nord-Atlantice. Ameninţarea este comună pentru întreaga alianţă, iar agresiunea rusă a fost prezentă pe flancul estic al NATO, agresiunea împotriva Ucrainei, care este încă valabilă. Este necesar, conform solidarităţii NATO, să respectăm nu doar legile internaţionale privind posesiunea armelor, ci şi demnitatea vieţii umane. Acestea fiind spuse, ţările B9 trebuie să facă tot posibilul pentru summitul din Bruxelles să demonstreze puterea şi solidaritatea alianţei", a afirmat el.

Preşedintele Senatului Franţei, Gerard Larcher, a subliniat că Europa trebuie să îşi păstreze unitatea şi să "respire din doi plămâni", cel din est şi cel din vest.

"Trebuie să evităm apariţia unor alte probleme în Europa, între nord şi sud, între est şi vest şi, în primul rând, să ne păstrăm unitatea. Europa trebuie să respire din doi plămâni: din est şi din vest. (...) Am avut convingerea în Varşovia, în faţa Senatului polonez, că Europa nu poate să fie o adăugare de cercuri concentrice. Trebuie să fie o singură Europă, nu există mai multe categorii între statele membre şi am spus asta acum câteva zile în faţa Bundestag-ului şi Bundesrat-ului. (....) În ultimii 20 de ani, am fost martorii unor diverse ameninţări. Am avut ameninţări clasice, care nu au dispărut niciodată din Europa, şi acum suntem martori ai unor ameninţări noi, provocări legate de migraţie, atacuri cibernetice, dar şi ameninţări precum terorismul şi ţara mea cunoaşte foarte bine despre ce vorbesc", a spus el.

Preşedintele Parlamentului Republicii Lituania, Viktoras Pranckietis, a susţinut că "acţiunile imprevizibile şi agresive ale Rusiei rămân sursa importantă a ameninţării nu doar în regiune", ci şi în întreaga comunitate euro-atlantică.

"Rusia caută să crească avantajul strategic în cadrul regiunii prin întărirea şi modernizarea capabilităţilor militare şi prin dezvoltarea echipamentului militar şi a trupelor, aproape de graniţele noastre. Ţările din zona baltică se confruntă cu ameninţări militare şi ameninţări hibrid. Militarizarea ulterioară în regiunea Kaliningrad şi amplasarea sistemului de lansare a rachetei în Iskander reprezintă un obiectiv militar clar. Centrala nucleară în construcţie în Ostrovec, Belarus, în imediată apropiere de Vilnius o considerăm ca pe un proiect politic şi o ameninţare nucleară posibilă pentru întreaga regiune", a spus Pranckietis.

Potrivit acestuia, securitatea este una dintre principalele priorităţi ale Guvernului lituanian şi în acest an s-a alocat 2,01% din PIB pentru Apărare, în timp ce numărul soldaţilor a crescut cu 24% faţă de anul 2014.

"Dacă este necesar vom continua să creştem cheltuielile, pentru a atinge 2,5% din PIB până în 2030", a adăugat el.

Preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli, a arătat că apărarea şi securitatea reprezintă "factori cheie" şi trebuie explicat cetăţenilor de ce sunt necesare investiţii în Apărare.

"Am fost uimit de implicarea în sectorul Apărării în ţara mea (Italia - n.r.) în timpul alegerilor şi am discutat despre acest lucru, deoarece sunt convins că acest efort activ este indispensabil pentru cetăţenii noştri dacă vrem să susţinem deciziile dificile pe care ţările noastre trebuie să le ia. Acest summit parlamentar contribuie la această sarcină importantă. (...) Am fost alertaţi de către reprezentantul lui Donald Trump cu privire la diferenţele dintre cheltuielile alocate Apărării. Am reacţionat la ceea ce ni s-a comunicat şi, în acelaşi timp, am făcut din aceasta una dintre priorităţile mele în fiecare întâlnire. Trebuie să construim un consens cu privire la aceste cheltuieli. Nu vorbim doar în procente, de 2%, dar şi din punct de vedere al banilor cash şi al contribuţiei efective a capabilităţilor", a explicat el.

Comandantul Suprem al Forţelor Aliate în Europa (SACEUR), generalul american Curtis Scaparrotti, a făcut o trecere în revistă a progreselor recente în vederea unui răspuns imediat la eventuale ameninţări militare.

"Conform deciziilor din Ţara Galilor, consolidăm pilonul Apărării, am crescut nivelul de pregătire pentru a răspunde. Am mărit forţa de răspuns a NATO, pe care o numim o forţă vârf de lance, şi întreaga forţă de răspuns a fost crescută la 40.000, în toate domeniile, şi terestru, şi maritim. Ne adaptăm structura pentru a putea fi capabili să planificăm, să exercităm, să comandăm şi să controlăm zone mari de conflict. În februarie s-a convenit designul care va optimiza forţa de luptă şi acoperirea şi va oferi capacităţi de luptă pentru teatrul complex euro-atlantic. De asemenea, s-a convenit că implementarea ar trebui să înceapă cât de curând posibil", a declarat Scaparrotti. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)