Obligativitatea susţinerii recursului de către un avocat, cât şi a redactării de către acesta a cererii şi a motivelor de recurs a fost eliminată, prevede un proiect de punere în acord a Codului de procedură civilă cu deciziile CCR, publicat pe site-ul Comisiei speciale parlamentare privind legile Justiţiei condusă de Florin Iordache.

Prevederea potrivit căreia "la redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat sau consilier juridic, în condiţiile legii" se abrogă.

"Curtea Constituţională a reţinut că prin obligativitatea prezenţei avocatului la redactarea motivelor de recurs şi la instanţa de recurs, practic, este îngrădit dreptul persoanelor la accesul unui grad de jurisdicţie. S-a motivat că pe lângă obligativitatea achitării unor taxe de timbru, justiţiabilul este obligat să achite şi un onorariu de avocat, îngrădindu-se în acest mod posibilitatea de promovare a căii de atac. Instituţia ajutorului judiciar, în raport de care un număr restrâns de persoane beneficiază de scutiri de taxe de timbru, nu poate acoperi, în viziunea judecătorilor Curţii Constituţionale, toate persoanele care se află într-o dificultate materială", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

De asemenea, articolul 13 din Codul de procedură civilă se completează astfel: "Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii". În forma actuală, sintagma "în tot cursul procesului" nu era inclusă în articol.

La articolul 83 se prevede, potrivit proiectului de modificare a Cpc, că, în faţa primei instanţe, în apel, precum şi în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. În forma în vigoare, 'recursul' nu era precizat în articol.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti, pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti, în materie civilă de Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale", stipulează un nou punct al articolului 97.

Potrivit proiectului, dacă Curtea de Apel este parte în proces sau dacă cererea de strămutare se întemeiază pe motivul de bănuială legitimă constând în calitatea de judecător la Curtea de Apel a uneia dintre părţi, competenţa de soluţionare revine ÎCCJ.

O altă modificare prevede că, "în cazurile în care, pentru motive temeinice, un judecător este împiedicat să participe la soluţionarea cauzei, acesta va fi înlocuit de un judecător din planificarea de permanenţă".

"Dacă vreunul dintre judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze hotărârea, cauza se repune pe rol în vederea soluţionării de un alt complet de judecată. Când împiedicarea priveşte pe grefier, hotărârea se va semna de grefierul-şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea. Hotărârea se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării, urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult 2 ori", se arată în propunerea de modificare a art. 426 din Cpc. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)