Noul proiect de Cod penal, iniţiat de social-democraţi, prevede abrogarea articolului 298, referitor la neglijenţa în serviciu.

Proiectul de lege propus de Florin Iordache vizează punerea în acord a prevederilor Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, cu deciziile Curţii Constituţionale, Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Articolul 298 din Codul penal, care în noul proiect ar urma să fie abrogat, prevede că: "încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă".

Printre modificările Codului penal se regăsesc relaxarea condiţiilor de liberare condiţionată, modificarea termenului de prescripţie, modificarea condiţiilor de confiscare extinsă, închisoare pentru conducere fără permis.

Din proiectul noului Cod penal a fost eliminat şi articolul 62 - "Amenda care însoţeşte pedeapsa închisorii". Acest articol prevedea: "(1) Dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, pe lângă pedeapsa închisorii, se poate aplica şi pedeapsa amenzii. (2) Limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute în art. 61 alin. (4) lit. b) şi lit. c) se determină în raport de durata pedepsei închisorii stabilite de instanţă şi nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de atenuare ori agravare a pedepsei. (3) La stabilirea cuantumului sumei corespunzătoare unei zile-amendă se va ţine seama de valoarea folosului patrimonial obţinut sau urmărit". În proiectul noului Cp, acest articol este abrogat.

În noul proiect de modificare a Cp, se are în vedere completarea art. 4 - "Aplicarea legii penale de dezincriminare", cu încă două noi alineate. În prezent, art. 4 prevede: "Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi".

La acest articol, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatul (2) şi (3), cu următorul cuprins: "(2) Se asimilează legii penale de dezincriminare şi deciziile Curţii Constituţionale prin care se stabileşte neconstituţionalitatea unor dispoziţii din legile penale, prin care se consideră constituţionale numai anumite variante de incriminare sau prin care se dezincriminează total sau parţial, ca fiind contrare Constituţiei, fapte penale precum şi deciziile care se referă la alt tip de norme penale decât cele de incriminare. Obligativitatea aplicării deciziilor Curţii Constituţionale ca lege penală mai favorabilă se referă atât la dispozitiv, cât şi la considerentele acestora. (3) În cazul prevăzut la alin. (2), executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii stabilite a fi neconstituţională, considerată constituţională numai pentru anumite variante de incriminare sau prin care se dezincriminează total sau parţial fapte penale, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte se analizează din oficiu, în regim de urgenţă, în maxim 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, de către instanţele de executare".

O altă modificare vizează art. 35 din Codul penal - "Unitatea infracţiunii continuate şi a celei complexe". Conform noului proiect, la articolul 35, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni".

În ce priveşte articolul 39, alineatul (1) literele b), c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "b) Când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani. c) Când s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor până la o treime din acel maxim. e) Când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare şi mai multe pedepse cu amenda, se aplică pedeapsa închisorii potrivit dispoziţiei de la lit. b), la care se adaugă pedeapsa amenzii potrivit dispoziţiei de la lit. c)".

În ceea ce priveşte articolul 277 - "Compromiterea intereselor justiţiei", conform noului proiect, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. 3 indice 1, cu următorul cuprins: "Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani". Şi la art. 290 - "Darea de mită", conform noului proiect, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia".

Conform unei alte modificări (art. 291, alin. 1 Cp), pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Noul Cod penal ar modifica în integralitate articolul 100 referitor la liberarea condiţionată. Astfel liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau ce puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani; cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis; cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească; nu exista probe din care instanţa să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat şi nu s-ar putea reintegra în societate. În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute mai sus.

Noile modificări ale Codului penal vizează şi confiscarea extinsă. Dacă modificările vor fi aprobate, confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi al Legii 286/2009 privind Codul Penal, b) Confiscarea extinsă se poate aplica asupra bunurilor dobândite ulterior intrării în vigoare a Legii 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi al Legii 286/2009 privind Codul penal, numai dacă rezultă că bunurile respective provin din activităţi infracţionale.

Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amendă.

Potrivit unei alte modificări, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, a unui tractor agricol sau forestier, ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. De asemenea, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/1 alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă - este o nouă modificare din proiect.

Refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei unor substanţe psihoactive se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana care a condus un vehicul în condiţiile de mai sus care consumă băuturi alcoolice ori substanţe psihoactive sau îşi administrează substanţe psihoactive după evenimentul de trafic rutier până la prelevarea mostrelor biologice - prevede noul proiect.

Prelevarea de ţesuturi sau organe de la un cadavru, fără drept, se preconizează a se pedepsi cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Dacă prin această faptă se compromite o autopsie medico-legală, solicitată în condiţiile legii, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani.

Propunerile de modificare a Codului penal urmează să intre de joi în dezbaterea Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea legilor justiţiei.

Ele au fost postate integral pe site-ul Parlamentului. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)