Camera Deputaţilor a respins miercuri propunerea legislativă privind statutul de autonomie al ţinutului secuiesc, care a fost criticată de majoritatea parlamentarilor, cu excepţia UDMR.

În favoarea respingerii proiectului s-au înregistrat 218 voturi, iar 20 - împotrivă.

Iniţiatorul proiectului, deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György, a afirmat că nu propune modificarea graniţelor, ci doar autonomie teritorială a ţinutului secuiesc în interiorul statului român.

"Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului de partea lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare. Acele persoane şi instituţii care susţin că ţinutul secuiesc nu există sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură faţă de maghiari şi secui. Acestor persoane şi instituţii le transmit să pună mâna pe carte şi să înveţe istoria proprie. Comunitatea maghiară din România nu cere decât ceea ce li se cuvine tuturor naţiunilor europene. Europa sprijină autonomia, este cel mai important mesaj dat de comunitatea europeană după evenimentele din Catalonia. Nu dorim modificarea graniţelor, noi dorim doar autonomie teritorială a ţinutului secuiesc în interiorul statului român", a declarat deputatul UDMR.

Liberalul Florin Roman a prezentat raportul Comisiei de administraţie, menţionând că propunerea legislativă contravine, în ansamblul său, normelor şi principiilor constituţionale, ordinii juridice interne, legislaţiei Uniunii Europene şi dreptului internaţional. De asemenea, deputatul PNL Angelica Fădor a anunţat că grupul liberal va vota împotriva propunerii legislative deoarece vizează crearea unor entităţi paralele în interiorul statului român.

Liderul grupului PSD, Vasile Suciu, a anunţat că social-democraţii nu susţin proiectul de lege.

"Stimaţi colegi de la UDMR, aveţi toată preţuirea şi susţinerea noastră, dar răspunsul nostru faţă de acest proiect este 'Nu'. Mi-aş dori ca în acest an al Centenarului aceste luări de cuvânt să nu fie pătimaşe şi să creeze falii. PSD va vota împotriva acestui proiect", a precizat el.

Deputatul PMP Marius Paşcan a criticat şi el proiectul, susţinând că iniţiatorii "agresează România".

"Agresaţi România în acest an al Centenarului prin acest proiect. Acest proiect întoarce ţara către perioada medievală. (...) Nu faceţi decât să tensionaţi artificial relaţia între români şi maghiarii din Transilvania", a afirmat Paşcan, adresându-se parlamentarilor UDMR.

Şi USR va vota împotriva proiectului, a declarat deputatul Tudor Benga. "Nu găsesc nicăieri vreun drept fundamental stipulat pe care minoritatea maghiară să nu îl poată avea. Nicăieri nu s-a promis autonomia aşa cum o cer colegii de la UDMR. (...) De fapt, ce se întâmplă cu acest proiect este împachetarea autonomiei etnice într-o altă formă. Grupul USR va vota împotriva proiectului", a subliniat Benga.

Fostul premier Mihai Tudose a criticat iniţiativa UDMR.

"Nu cred că aţi reacţiona foarte frumos, stimaţi colegi de la UDMR, dacă, începând de astăzi sau de mâine, o mulţime de colegi de-ai dumneavoastră din Parlament ar avea nişte propuneri de discuţie amiabilă de restrângere a unor drepturi pe care le aveţi deja. Nu ne-am dori, Dumnezeule, dar să discutăm despre chestia aia amiabil fără patimă, fiindcă pe teme de genul ăsta am ajuns să facem un referendum să vedem dacă un copil, de 8 martie, îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit, tot aşa, amiabil. E jenant ce faceţi, stimaţi colegi", a spus deputatul Mihai Tudose.

În schimb, deputatul UDMR Korodi Attila a afirmat că susţine proiectul, menţionând că a vorbi despre autonomie reprezintă "dorinţa implementării unui model european, de a apropia administraţia publică cât mai mult de cetăţean".

"Autonomia nu înseamnă secesionism, nu înseamnă un atac la integritatea României. Autonomia înseamnă mesajul unei comunităţi care îşi manifestă dorinţa organizării administraţiei publice într-un anumit fel. (...) România, din păcate, are anumite carenţe în a răspunde cerinţelor comunităţilor minorităţilor. Observăm şi noi şi experţii internaţionali că există o serie de tratate internţionale ratificate de România ale căror prevederi nu sunt puse în practică sau sunt numai parţial implementate. Observăm totodată, împreună cu organismele internaţionale, că din momentul aderării la UE, România nu a mai făcut progrese vizibile în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale", a adăugat deputatul UDMR.

Potrivit proiectului de lege, "locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă" ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare.

Autonomia comunităţii reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritate autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi a unei părţi importante a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, se arată în proiectul de lege.

Conform acestuia, "Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul Statut al regiunii sau de dreptul internaţional". "Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice, iar acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii", mai prevede proiectul de act normativ.

Acelaşi proiect menţionează că "teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş, care aparţine judeţului Mureş".

Consiliul Legislativ a dat aviz negativ proiectului de lege, iar Guvernul încă nu a emis un punct de vedere.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată cu acest proiect, Senatul este for decizional. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)