Propunerea legislativă privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc pe 11 septembrie a fost retrasă din circuitul legislativ, marţi, de către iniţiatori, la două săptămâni de la depunere.

Iniţiatorii propunerii legislative sunt deputaţii PSD Liviu Dragnea, Mihai Mohaci, Roxana Mînzatu, Viorel Chiriac, Gheorghe Dinu Socotar, Beatrice Tudor, Daniel Suciu şi deputatul independent Remus Borza, toţi aceştia solicitând Senatului retragerea actului normativ.

Proiectul a fost depus la Senat pe 20 martie 2018, în calitate de prim for sesizat.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a apreciat că data de 11 septembrie sau orice altă dată ar fi bine-venită ca zi de sărbătoare.

"Proiectul se va depune la Camera Deputaţilor bănuiesc. Să ştiţi că e o zi foarte nostimă, foarte bună, zi de petrecere. Lăsaţi, că 11 septembrie acum o să ţină doliu cei... Nu cred că e o problemă dacă e o suprapunere de date în sensul ăsta. Poate ar fi un pic exagerat. Dar eu vorbesc de ziua în sine, că o să fie 11 septembrie sau o să fie o altă zi, cred că e o zi bine-venită pe lângă multe alte zile de sărbătoare care au fost aprobate de Parlament", a afirmat marţi Tăriceanu, după şedinţa Biroului permanent al Senatului.

Potrivit actului normativ, "se instituie ziua de 11 septembrie - Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc. Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc poate fi organizată de către autorităţile publice centrale, locale, de către celelalte instituţii ale statului, de persoane fizice sau juridice prin programe şi manifestări cu caracter social sau ştiinţific, în scopul de a aprecia şi promova obiceiurile şi produsele culinare tradiţionale. Autorităţile publice centrale şi locale pot contribui la organizarea acţiunilor precizate prin acordarea de sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii, în limita alocaţiilor bugetare aprobate".

Iniţiatorii menţionează în expunerea de motive că stabilirea unei zile care să celebreze "bogăţia de gusturi şi tradiţii româneşti" este necesară pentru a scoate în evidenţă calităţile bucătăriei şi vinului românesc şi a le face cunoscute.

"Bucătăria tradiţională românească este rezultatul sintetizării în timp a gusturilor şi obiceiurile gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri şi tradiţii culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiţii ale altor popoare cu care poporul român a intrat în contact de-a lungul istoriei. (...) Bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse din carne, lapte şi ouă, specifice prin gustul, aromele folosite, precum şi prin tehnicile de elaborare. Bogăţia vânatului răspândit în pădurile româneşti a adus după sine ştiinţa preparării vânatului în diverse mâncăruri şi preparate", menţionează deputatul Mihai Mohaci, în numele iniţiatorilor, subliniind că "o componentă importantă a tradiţiei româneşti este arta culinară".

Acesta susţine că "şi arealul viticol este demn de a fi cunoscut, cu atât mai mult cu cât tradiţia vinificaţiei pe aceste meleaguri este mai veche de 2.000 de ani, de dinainte de Burebista".

"Sunt binecunoscute soiurile româneşti de vinuri, vinuri albe, roşii sau roze: Fetească Albă, Tămâioasă Românească, Busuioacă de Bohotin, Novac, Negru de Drăgăşani, Fetească Neagră - sunt doar câteva dintre vinurile autohtone deosebit de apreciate", menţionează deputatul. AGERPRES/(A, AS - autor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)