Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat că săptămâna viitoare proiectele de modificare a legilor Justiţiei vor fi adoptate de Camera Superioară a Parlamentului în calitate de for decizional şi a precizat că propunerea de eliminare a preşedintelui din procedura de numire şi revocare a conducerii ÎCCJ nu a aparţinut Coaliţiei.

"În mod normal ne dorim ca săptămâna viitoare să le adoptăm în Senat, care este Camera decizională. S-au făcut toate acele modificări necesare ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale. (...) Am văzut că este o lipsă de cunoaştere a modului în care au fost formulate anumite propuneri în cadrul legilor de reformă a Justiţiei, am văzut că există o necunoaştere a faptului că anumite modificări au fost necesare ca urmare a deciziilor Curţii şi nu se cunoaşte nici de cei care au depus obiecţiile de neconstituţionalitate. E vorba exact de atribuţiile preşedintelui României referitor la numirile de la ÎCCJ", a afirmat joi Tăriceanu la Senat.

Preşedintele ALDE consideră că există o lipsă de cunoaştere a modului în care au fost formulate unele propuneri de modificare a legilor Justiţiei.

"Legile Justiţiei, aşa cum au plecat din Parlament, lăsau preşedintelui aceste prerogative, în pofida faptului că nu are aceste prerogative date prin Constituţie. Atunci ar fi fost obligatoriu să spunem: 'Da, să rămână la preşedinte'. Noi nu am umblat la acest lucru. A fost sesizată Curtea Constituţională. Curtea a fost sesizată cu acest subiect, sper să nu greşesc chiar de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Curtea Constituţională a decis că aceste prerogative trebuie să revină CSM, ca garant al independenţei Justiţiei, probabil considerând că preşedintele este un factor politic. Există o nedumerire pe care am sesizat-o ieri în legătură cu acest lucru, crezându-se că de fapt Coaliţia este cea care a făcut aceste modificări cu intenţia vădită de a-i ştirbi din atribuţii preşedintelui. Ei bine, nu!", a adăugat Tăriceanu.

Potrivit modificările adoptate de Camera Deputaţilor la Legile 303/2004 şi 317/2004, CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României fiind eliminat din procedură.

Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Legea prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)