Preşedintele Senatului şi al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă la Braşov, că desecretizarea protocoalelor de colaborare încheiate de SRI şi Parchete trebuie făcută "fără multe fiţe şi învârteli", el adăugând că sunt "poveşti" argumentele că ţin de securitatea naţională.

''Fără multe fiţe, fără foarte multe învârteli, documentele trebuie scoase, prezentate şi cu asta basta. Ceea ce vă spuneam la început, unii încearcă să spună, am văzut şi un ziarist (...) care spunea că poate nu este bine pentru motive de siguranţă naţională. Nu, este foarte bine să ştim ceea ce se întâmplă cu referire la cetăţean. Când aceste protocoale secrete au dus la implicarea serviciilor de informaţii în zona de activitate judiciară e clar că este o încălcare gravă a Constituţiei şi a legilor în vigoare şi trebuie să vedem totul fără nici un fel de rezervă. Poveştile astea cu referire că aici este vorba de securitate naţională să le lase în altă parte, să le-o spună altora, cu uniformă şi cu legitimaţie", a afirmat Tăriceanu.

El a răspuns astfel la o întrebare adresată de jurnalişti referitoare la o eventuală opoziţie din partea instituţiilor respective cu privire la desecretizarea acestor documente.

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, marţi, cu privire la solicitarea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de desecretizare a protocoalelor încheiate între structurile de Parchet şi Serviciul Român de Informaţii, că Ministerul Public va face mai întâi o analiză de legalitate, iar apoi va lua o decizie.

''Este o decizie importantă desecretizarea şi ea se va lua de îndată ce se va încheia operaţiunea de analiză temeinică în această problemă. Ca orice altă decizie, Ministerul Public face mai întâi o analiză de legalitate, apoi luăm măsura. Discutăm de principiu, facem o analiză pentru a vedea dacă există condiţiile legii pentru aceasta'', a explicat Lazăr, la sediul CSM.

Procurorul general a afirmat ulterior, în şedinţa CSM, că în privinţa desecretizării protocolului între structurile de Parchet şi SRI trebuie "cântărit" între binele public, securitatea naţională şi interesul public.

"Aici va trebui să cântărim dacă acea procedură de lucru făcută publică va fi bună sau nu va fi bună sau dacă o facem publică, ea să prezinte o altă procedură, fiindcă noi trebuie să cântărim între binele public, securitatea naţională şi interesul public de a cunoaşte aceste lucruri care sunt dezbătute. Prin urmare, noi nu avem nimic împotrivă dacă hotărăsc instituţiile justiţiei, şi nu un politician, care vine azi şi spune ca mâine să se desecretizeze. Pentru noi, orice acţiune trebuie făcută în temeiul legii. În acest moment, este în curs de a se efectua o analiză: care este temeiul legal de desecretizare şi cum s-ar putea proteja procedurile care trebuie să meargă în continuare, procedurile de lucru, care nu ar trebui făcute publice în acest moment, fără să afecteze activitatea investigativă care priveşte securitatea naţională", a conchis Augustin Lazăr.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a cerut marţi suplimentarea ordinii de zi a plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu teme precum Arhiva SIPA, ofiţerii acoperiţi, casele conspirative şi protocoalele încheiate cu SRI, "pentru a fi lămurite" aceste aspecte. AGERPRES / (A - autor: Jana Pintili, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)