Comisia pentru administraţie a Camerei Deputaţilor a respins marţi, cu 21 de voturi 'pentru' şi două 'împotrivă', proiectul de lege privind statutul de autonomie al ţinutului secuiesc.

Potrivit proiectului de lege, "locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă" ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare.

Autonomia comunităţii reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritate autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi a unei părţi importante a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, se arată în proiectul de lege.

Conform acestuia, "Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul Statut al regiunii sau de dreptul internaţional". "Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice, iar acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii", mai prevede proiectul de act normativ.

Acelaşi proiect menţionează că "teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş, care aparţine judeţului Mureş". "Ţinutul Secuiesc va fi împărţit în Scaune, care sunt teritorii tradiţionale secuieşti, şi va avea un preşedinte ales prin alegeri libere, prin vot secret şi direct, pentru o perioadă de patru ani", după cum se stipulează în proiect.

Prezent la comisie, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a menţionat că propunerea legislativă vizează o unitate administrativă a României cu anumite prerogative suplimentare pentru gestionarea problemelor locale.

"Referitor la propunerea noastră, Consiliul legislativ susţine că vizează practic crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român. Această evaluare nu corespunde realităţii. În realitate, propunerea vizează o unitate administrativă a României cu anumite prerogative suplimentare pentru gestionarea problemelor locale, în spiritul subsidiarităţii şi menite să asigure protecţia identităţii naţionale a comunităţii maghiare autohtone. Autonomiile teritoriale care funcţionează în Europa, în state unitare indivizibile, subliniază lipsa vreunui conflict între caracterul unitar al statului şi existenţa pe teritoriul acestora a unor entităţi administrative învestite cu autonomie teritorială. De exemplu, Italia este un stat unitar şi indivizibil, suveran şi independent şi are în acelaşi timp cinci regiuni autonome", a spus Izsak Balazs.

Acesta a adăugat că proiectul de lege nu este în contradicţie cu atributul "naţional" al statului.

Consiliul legislativ a dat aviz negativ proiectului de lege, iar Guvernul încă nu a emis un punct de vedere. AGERPRES/(AS, A - autor: Dana Piciu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)