Persoanele care nu se prezintă la comisiile parlamentare de anchetă şi cele care nu furnizează informaţiile solicitate, documentele sau mijloacele de probă deţinute acestor foruri se consideră că au comis o infracţiune, dispoziţiile art.271 din Codul penal aplicându-se corespunzător, pedeapsă cu închisoarea sau amendă, prevede o propunere legislativă depusă la Senat.

Codul penal prevede la art. 271 că este infracţiune fapta persoanei care împiedică un act procedural şi refuză să furnizeze informaţiile solicitate, pedeapsa fiind închisoare de la trei luni la un an sau amendă.

"Fapta persoanei care face afirmaţii mincinoase sau nu spune tot ce ştie în faţa Comisiei de anchetă este considerată împiedicare a aflării adevărului şi constituie infracţiune, dispoziţiile art. 273 Cod Penal aplicându-se corespunzător", mai prevede proiectul.

Actul normativ stipulează că "persoanele citate care nu se prezintă la audieri din motive imputabile sunt considerate incompatibile cu orice funcţie publică prevăzută în Legea 144/2007, pe o perioadă de trei ani, începând cu data neprezentării la audieri, dată înscrisă în citaţie".

De asemenea, proiectul prevede că "dacă persoanele care nu se prezintă la audieri ocupă o funcţie publică, ele sunt revocate, destituite sau eliberate din funcţie".

"În cazul în care se solicită informaţii în materie penală, Comisia de anchetă trimite o cerere scrisă procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, care are obligaţia de a furniza copii ale documentelor care conţin actele şi datele necesare realizării obiectivelor în vederea cărora a fost constituită comisia. (...) Dacă şedinţa comisiei s-a desfăşurat cu uşile închise, parlamentarii membri ai Comisiei de anchetă sunt obligaţi să păstreze secretul, fiind sancţionaţi dacă dezvăluie elemente ale lucrărilor", se mai arată în proiect.

Potrivit actului normativ, "ancheta parlamentară verifică fapte sau împrejurări, şi nu persoane şi aceasta nu se substituie anchetei judiciare, având un obiect şi o finalitate diferite, ele putând coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului, chiar dacă acelaşi segment al realităţii este cercetat şi documentat".

"Investigaţiile efectuate de comisiile de anchetă ale Parlamentului nu le înlocuiesc pe cele ale organelor judiciare şi nu intervin în procedura judiciară. Comisia de anchetă nu dă verdicte prin care se constată vinovăţia unei persoane, ci doar constată o stare de fapt şi face propuneri/recomandări organelor competente", mai stabileşte actul normativ, care va intra în dezbaterea Senatului ca primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor parlamentare de anchetă este iniţiată de un grup de parlamentari de la PSD, iniţiatorul principal fiind deputatul PSD Oana Florea, care a prezentat acest proiect, într-o conferinţă de presă, la sfârşitul lunii ianuarie. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)