Primul an în care mărţişorul face parte din Patrimoniul cultural imaterial al umanităţii - UNESCO a fost marcat, miercuri, la Parlament, printr-o expoziţie-eveniment intitulată "Mărţişorul între vechi şi nou".

Evenimentul, care are loc în perioada 28 februarie - 9 martie în spaţiul sălii de plen a Camerei Deputaţilor, a fost organizat de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".

La deschiderea expoziţiei a fost prezent preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, alături de numeroşi participanţi - reprezentanţi ai corpului diplomatic, parlamentari din toate formaţiunile politice, alţi invitaţi.

"Astăzi este pentru prima oară când sărbătorim Mărţişorul în calitate de sărbătoare inclusă în Patrimoniul imaterial mondial UNESCO. În decembrie, în Coreea de Sud, a avut loc acceptarea pe lista Patrimoniului mondial imaterial UNESCO a sărbătorii practicilor asociate zilei de 1 Martie. Am condus această delegaţie parlamentară şi, împreună cu colegii mei, am reuşit ca acest dosar comun, împreună cu Republica Moldova, Bulgaria, fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei, să poată să fie inclusă în lista Patrimoniului imaterial mondial UNESCO. Ne propunem ca anul viitor şi cât de repede să depunem încă două dosare. Primul se referă la cămaşa cu altiţă, respectiv ia românească, şi al doilea la Jocul ursului", a declarat preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, deputatul PNL Ionel Palăr.

Academician Cornelia Sabina Ispas, director general al Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu" al Academiei Române şi preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, a subliniat la rândul său că este pentru prima oară când se acordă atenţie muncii unor colective în care mai multe instituţii s-au străduit să ofere o materie astfel organizată încât să o accepte toată lumea.

"E minunat să te gândeşti că toată planeta sau reprezentanţii culturilor de pe această planetă au fost de acord cu propunerea noastră şi a celorlalte culturi care au participat la alcătuirea acestui dosar. (...) Lucrul transfrontalier este foarte dificil", a arătat Sabina Ispas, care a enumerat între instituţiile care au contribuit la dosar Institutul Naţional de Etnografie şi Folclor, Muzeul Satului, Universitatea din Bucureşti şi, nu în ultimul rând, Ministerul Culturii.

Includerea Mărţişorului în patrimoniul cultural mondial a fost o operă comună între patru ţări, a subliniat Iavor Stoyanov, consilier ataşat cultural al Republicii Bulgaria, care a arătat că acest demers comun, dus la bun sfârşit, reprezintă un exemplu foarte bun al modului în care se dezvoltă, dar mai ales cum ar trebui să se dezvolte relaţiile internaţionale în Europa şi în Europa de Sud Est.

"Cred că este pentru prima dată când ne asumăm nu numai prezentul comun, ci trecutul comun, ceea ce până acum 20 de ani ar fi fost cam greu de imaginat. Este un exemplu foarte bun de colaborare care ar trebui urmat şi cred că va fi urmat", a arătat diplomatul.

Deputatul Venera Popescu, din partea Asociaţiei Macedonenilor din România, a menţionat contribuţia reprezentanţilor din Republica Macedonia, care au răspuns afirmativ şi cu mare seriozitate acestui proiect.

"Noi, comunitatea macedonenilor din România, păstrăm cu sfinţenie obiceiul mărţişorului, care este un pic diferit de cel de aici din România. (...) Cel care primeşte Mărţişorul poate să-l agaţe nu numai la haină, ci şi ca cercel, ca podoabă pe cap", a explicat Venera Popescu.

Gheorghe Cucoş, consilier în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în România, a adresat în numele instituţiei pe care o reprezintă un "mesaj de bucurie", de mulţumire pentru evenimentul de la Palatul Parlamentului.

"Iată, dosarul Mărţişorului a avut izbândă, a avut acel mare noroc şi acum se regăseşte pe lista Patrimoniului imaterial al UNESCO. Este o realizare foarte importantă sub aspect istoric, pentru că diversitatea culturală ne va face cunoscuţi şi suntem recunoscuţi pe plan internaţional. (...). Ne mândrim cu această realizare în comun, alături de România", a subliniat diplomatul.

Conf. dr. Paulina Popoiu, director general al Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", partener în organizarea expoziţiei, a vorbit despre originile şi tradiţia Mărţişorului şi a anunţat totodată că instituţia muzeală desfăşoară un proiect împreună cu Republica Moldova pentru un Muzeu al Satului care va fi deschis la Chişinău.

Paulina Popoiu i-a invitat pe parlamentari să viziteze Muzeul Satului, precizând că anul trecut s-a înregistrat un număr record de vizitatori - 800.000.

"Originile Mărţişorului sunt fixate undeva acolo unde istoria scrisă dispare, acolo unde nu mai vorbim decât de ritualuri care la un moment dat ajutau trecerea dintre anotimpuri, pragul dintre anotimpuri, pragul dintre vârste, deseori. Trecerea pragului dintre anotimpuri a fost întotdeauna un moment în care aveau loc o serie de practici rituale cu caracter de purificare, dar mai ales de declanşare şi menţinere a unor forţe benefice, cele care mergeau către începutul primăverii către momentul în care universul renăştea, natura renăştea, omul renăştea. (...) Mărţişorul proteja împotriva forţelor malefice ale iernii, dar asigura sănătatea, belşugul, renaşterea naturii. Aşa cum soarele asigură viaţa - asigura trecerea către un anotimp mai bun", a subliniat directorul Muzeului Satului.

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea "Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)" - dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria - în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)