Un număr de 41 de parlamentari PSD au depus la Senat o propunere legislativă de modificare a Codului penal, conform căreia definirea funcţionarului public ar urma să fie schimbată, astfel încât să îi excludă din această categorie pe preşedintele României, pe parlamentari, dar şi pe aleşii locali.

Mai exact, funcţionar public ar urma să fie persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, "exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti sau exercită o funcţie publică, cu excepţia persoanelor care au fost alese în funcţii de demnitate publică".

În acest fel, iniţiatorii doresc să modifice forma actuală a legii, potrivit căreia funcţionarul public "exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură".

Printre cei 41 de iniţiatori se numără deputaţii Cătălin Rădulescu şi Liviu Pleşoianu.

"Aşa cum corect s-a remarcat în doctrina juridică, legiuitorul nu stabileşte concret sfera noţiunii de funcţionar public în cuprinsul art. 175, extinzând sfera acestei noţiuni dată de Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare. Enumerarea pe care o face art. 175 alin. 1 din Legea 286/2009 lasă loc interpretărilor. Sunt suprapuse noţiuni cu conţinut asemănător, dar totuşi diferit: funcţie publică de autoritate, funcţie de demnitate publică şi funcţie publică", se arată în expunerea de motive.

Totodată, este invocat "Tratatul de administraţie publică" semnat de Ioan Alexandru, conform căruia funcţia publică este definită ca fiind "ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de instituţia publică, în temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale, învestirea în funcţie făcându-se în urma câştigării concursului sau promovării examenului organizat pentru ocuparea funcţiei publice". Pe de altă parte, conform aceleiaşi surse, funcţia de demnitate publică este definită ca fiind "complexul de atribuţii şi responsabilităţi stabilite prin Constituţie, legi şi alte acte normative, pe care şi le asumă o persoană fizică prin învestirea sa ca urmare a rezultatului procesului electoral direct, prin alegere sau, indirect, prin numire, potrivit legii".

În expunerea de motive se mai arată că art. 2 alin. 2 din Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici defineşte funcţionarul public ca fiind "persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică", fiind excluse din această categorie persoanele care exercită atribuţii publice ca urmare a alegerii lor prin procesul electoral.

"Faptul că demnităţile publice sunt excluse din categoria funcţiilor publice rezultă şi din art. 94 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, conform căruia calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică", se menţionează în expunerea de motive.

Autorii concluzionează că din toate aceste prevederi "rezultă clar că persoanele care exercită demnităţi publice nu au calitatea de funcţionari publici". AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Georgiana Tănăsescu)